România, partea fără sens. Simple posibilități:

Este posibil ca angajați ai DRPCIV (Permise și Înmatriculări Auto), împreună cu angajați ai Registrului Auto Român, să fi înmatriculat un număr mare de autovehicule furate, în cunoștință de cauză.

Este posibil ca autovehiculelor de la punctul 1 să le fi fost schimbată culoarea înainte de comercializare.

Este posibil ca un număr semnificativ de angajați ai Registrului Auto Român să fi emis certificate de autenticitate pentru autovehicule furate, în perioada prevăzută de lege.

Este posibil ca Registrul Auto Român să fi autorizat un număr semnificativ de service-uri auto care nu îndeplineau normele.

Este posibil ca legislația României să nu acopere satisfăcător problemele din domeniul tranzacțiilor auto legale/ilegale.

Este posibil ca, în târgul auto Vitan-Bârzești și în alte târguri auto din țară, să se fi vândut, de-a lungul timpului, un număr semnificativ de autovehicule furate, cu acordul benevol al conducerii Poliției Române.

Este posibil ca pe site-urile de anunțuri, de pe internet, să se fi vândut un număr semnificativ de autovehicule furate, cu acordul benevol al conducerii Poliției Române.

Un articol de Vlad Stoica
Consiliul pentru Combaterea Discriminării ignoră desele încălcări ale demnității umane săvârșite de angajații Poliției Române.

Una din puținele informații pe care le primești pe pagina de Facebook CNCD e faptul că instituția pune foarte mult accentul pe dreptul la demnitate, prevăzut și în Constituție, de altfel.

În acest context, nu înțeleg cum CNCD ignoră desele încălcări ale demnității umane (probabil zeci de cazuri zilnic la nivel național) pe care le săvârșesc angajații Poliției Române.

Cifra poate părea exagerată. Este posibil să nu fie.

Angajații Poliției Române termină o facultate și ies de pe băncile acestei facultăți cu un bagaj de tehnici, care, fără un efort prea mare, s-ar putea numi tehnici de manipulare.

Având des de a face cu polițiști din cadrul Poliției Române ai impresia că Codul de Etică și Deontologie al Polițistului este total străin foartor multor polițiști. Acest cod specifică următoarele:

Articolul 6. Principii generale

Principiile care guverneaza conduita profesionala a politistului sunt urmatoarele:

b) egalitatea, impartialitatea si nediscriminarea – în îndeplinirea atributiilor profesionale politistul aplica tratamente egale tuturor persoanelor, luând aceleasi masuri pentru situatii similare de încalcare a normelor protejate de lege, fara a fi influentat de considerente etnice, de nationalitate, rasa, religie, OPINIE POLITICĂ sau de orice alta opinie, VÂRSTĂ, sex, orientare sexuala, AVERE, origine nationala, sociala sau decurgând din orice alta situatie;

e) disponibilitatea – presupune interventia politistului în orice situatie în care ia cunostinta despre atingerea adusa vreuneia dintre valorile aparate de lege, indiferent de momentul constatarii acesteia (am semnalat poliției că la intersecția Șos. Giurgiului cu str. Toporași se face bișniță auto acum câțiva ani, se face în continuare bișniță), capacitatea de a asculta si de a rezolva problemele celor aflati în dificultate ori de a îndruma catre alte autoritati cazurile care se situeaza în afara competentei ori atributiilor sale;

h) confidentialitatea – determina obligatia politistului de a garanta securitatea datelor si informatiilor obtinute în exercitarea autoritatii conferite de lege (baza de date a Poliției e ziar plătit, cu distribuție națională);

i) respectul – se manifesta prin consideratia pe care politistul o acorda persoanelor (nu întrebi un cetățean dacă vrea să vină Poliția să strângă mucurile de țigară), colegilor, superiorilor, subordonatilor, drepturilor si libertatilor acestora, institutiilor, legilor, valorilor sociale, normelor etice si deontologice.