Misterele nu se termina aici. Se stie ca atomii sunt neutri din punct de vedere electric – sarcina pozitiva a protonilor este anulata de sarcina negativa a electronilor – dar, de ce este asa, Lincoln spune: „Nimeni nu stie”.
2. De ce gravitatea este atat de ciudata?
Nicio forta nu este mai familiara decat gravitatia – la urma urmei este ceea ce ne tine picioarele pe pamant. Iar teoria relativitatii generale a lui Einstein ofera o formulare matematica pentru gravitatie, descriind-o ca o „deformare” a spatiului. Dar gravitatia este de un trilion de trilioane de trilioane de ori mai slaba decat celelalte trei forte cunoscute (electromagnetismul si cele doua tipuri de forte nucleare care opereaza pe distante mici).
O posibilitate – speculativa in acest moment – este aceea ca, pe langa cele trei dimensiuni ale spatiului pe care le observam in fiecare zi, exista dimensiuni suplimentare ascunse, poate „indoite” intr-un mod care le face imposibil de detectat. Daca aceste dimensiuni suplimentare exista – si daca gravitatia este capabila sa „se scurga” in ele – ar putea explica de ce gravitatia ni se pare atat de slaba.
“S-ar putea ca gravitatia sa fie la fel de puternica ca aceste alte forte, dar sa se dilueze rapid prin revarsarea in aceste alte dimensiuni invizibile”, spune Whiteson. Unii fizicieni sperau ca experimentele la LHC vor oferi un indiciu al acestor dimensiuni suplimentare – dar pana acum, fara noroc.
3. De ce timpul pare sa curga doar intr-o singura directie?
De la Einstein, fizicienii au crezut ca spatiul si timpul formeaza o structura in patru dimensiuni cunoscuta sub numele de „spatiu-timp”. Dar spatiul difera de timp in unele moduri foarte fundamentale. In spatiu, suntem liberi sa ne deplasam dupa cum dorim. Cand vine timpul, suntem blocati. Imbatranim, nu mai tineri. Si ne amintim trecutul, dar nu viitorul. Timpul, spre deosebire de spatiu, pare sa aiba o directie preferata – fizicienii il numesc „sageata timpului”.
Unii fizicieni suspecteaza ca a doua lege a termodinamicii ofera un indiciu. Se afirma ca entropia unui sistem fizic (aproximativ, cantitatea de tulburare) creste in timp, iar fizicienii cred ca aceasta crestere este cea care da timp directiei sale. (De exemplu, o ceasca de ceai sparta are mai multa entropie decat una intacta si, cu siguranta, ceascele de ceai sparte par sa apara intotdeauna dupa cele intacte, nu inainte.)
Este posibil ca entropia sa creasca acum, deoarece era mai mica mai devreme, dar de ce a fost scazuta pentru inceput? A fost entropia universului neobisnuit de scazuta acum 14 miliarde de ani, cand Big Bang l-a adus la existenta?
Pentru unii fizicieni, inclusiv Sean Carroll al lui Caltech, aceasta este piesa lipsa din puzzle. www.stall-bookmarks.win „Daca imi poti spune de ce universul timpuriu avea o entropie scazuta, atunci iti pot explica restul”, spune el.
- benvenuti
- iphone 6 s
- vpn
- home
- imagini
- paste
- bt internet banking
- sport loft
- mangago
- ing business
- lava cake
- patria bank
- iohannis
- husa canapea
- alba24
- mai
- joseph morgan
- lee cooper
- digisport.ro
- zodii
In opinia lui Whiteson, entropia nu este intreaga poveste. „Pentru mine”, spune el, „cea mai profunda parte a intrebarii este, de ce este timpul atat de diferit de spatiu?” (Simularile recente pe computer par sa arate cum asimetria timpului ar putea aparea din legile fundamentale ale fizicii, dar lucrarea este controversata, iar natura ultima a timpului continua sa provoace dezbateri pasionale.)
Legate de
Legate de
In legatura cu primul videoclip ADN de tipul sau, se ridica o mare intrebare despre molecula ereditatii
4. Unde s-a dus toata antimateria?
Antimateria poate fi mai faimoasa in fictiune decat in viata reala. Pe Star Trek original, antimateria reactioneaza cu materia obisnuita pentru a alimenta unitatea de urzeala care propulseaza USS Enterprise la viteze mai mari decat lumina. In timp ce unitatea warp este fictiune pura, antimateria este foarte reala. Stim ca pentru fiecare particula de materie obisnuita este posibil sa existe o particula identica cu sarcina electrica opusa. Un antiproton este la fel ca un proton, de exemplu, dar cu o sarcina negativa. Intre timp, antiparticula corespunzatoare electronului incarcat negativ este pozitronul incarcat pozitiv.
Fizicienii au creat antimaterie in laborator. Dar atunci cand o fac, creeaza o cantitate egala de materie. Asta sugereaza ca Big Bang-ul trebuie sa fi creat materie si antimaterie in cantitati egale. Cu toate acestea, aproape tot ce vedem in jurul nostru, de la pamantul de sub picioarele noastre pana la cele mai indepartate galaxii, este facut din materie obisnuita.
Ce se intampla? De ce exista mai multa materie decat antimateria? Cea mai buna presupunere a noastra este ca Big Bang-ul a produs oarecum mai putina materie decat antimateria. „Ceea ce trebuia sa se intample la inceputul istoriei universului – chiar in momentele de dupa Big Bang – este ca pentru fiecare 10 miliarde de particule de antimaterie existau 10 miliarde de particule si o materie”, spune Lincoln. „Si problema si antimateria au anihilat cele 10 miliarde, lasand-o pe una. Si acel „mic” este masa care ne alcatuieste. ”
Dar de ce usor exces de materie fata de antimaterie, in primul rand? „Chiar nu intelegem asta”, spune Lincoln. „Este bizar”. Daca cantitatile initiale de materie si antimaterie ar fi fost egale, s-ar fi anihilat reciproc complet intr-o explozie de energie. In acest caz, spune Lincoln, „nu am exista”. www.start-bookmarks.win
