Am Slamic sufera de cultura intelectuala de la un deficit de filozofie. Desi exista cativa ganditori filosofici in lumea musulmana astazi, niciunul dintre ei nu se bucura de statutul de rock star de care se bucura multi predicatori pietoni si stalori YouTube. Ceea ce ne spune acest lucru este ca oamenii incep sa pretuiasca cunoasterea, dar nu sunt capabili sa faca distinctia intre predicare si gandire.
Avem nevoie astazi de ganditori critici care ii obliga pe musulmani sa gandeasca si sa nu se simta bine naratiuni care creeaza bule de confort si inhiba gandirea. Nivelul intelectual al comunitatii musulmane va creste doar prin lectura si angajarea in discursuri filosofice. In acest scop, vreau sa recomand cinci filozofi musulmani pe care toti musulmanii trebuie sa-i citeasca. Scopul acestei introduceri este de a genera suficienta curiozitate, astfel incat oamenii sa poata incepe sa le citeasca.
Nu trebuie sa fii student sau profesor de filosofie pentru a citi operele acestor mari filosofi. Complexitatea si sofisticarea muncii lor este un indiciu al calitatii vietii intelectuale care a predominat in ceea ce este adesea mentionat ca epoca de aur a Islamului. Toti musulmanii educati ar trebui sa se familiarizeze cu munca lor doar pentru a fi conectati intelectual la propria lor mostenire. Nu trebuie sa le cititi in original, minunat daca puteti. Citirea a cel putin surselor secundare ale operelor lor poate contribui mult la a intelege contururile intelectuale largi ale civilizatiei islamice.
Al-Farabi (872-951 d.Hr.)
Abu Nasr Muhammad al-Farabi, cunoscut si in araba sub numele de Al-Muallim Al-Thani , al doilea profesor (dupa Aristotel) este cu usurinta unul dintre cei mai mari filosofi ai lumii. Contributia sa atat la gandirea aristotelica, cat si la cea platonica este incomensurabila, iar epoca moderna are o mare datorie fata de acest polimat din Asia Centrala, care nu numai ca a pastrat, dar si-a dezvoltat filosofia greaca. A contribuit la filozofie, matematica, muzica si metafizica, dar eu sunt partial lucrarii sale in filosofia politica. Cea mai importanta carte a sa despre filozofia politica a fost ara ahl al-madina al-faḍila (Punctele de vedere ale oamenilor din orasul virtuos).
In orasul sau virtuos, Al-Farabi incearca sa stabileasca un oras bazat pe dreptate, la fel ca Republica lui Platon, care cauta fericirea suprema a cetatenilor sai si este ghidat de punctele de vedere iluminate ale filosofilor sai. Ma gandesc la Al-Farabi ca fiind primul musulman care a luat in considerare in mod explicit meritele democratiei. Pentru cineva care a sustinut ca Islamul si Democratia sunt compatibile, a fost incantator sa citeasca opiniile sale despre democratie, care sunt foarte pozitive. Al-Farabi sugereaza ca societatile libere au potentialul de a deveni societati virtuoase, deoarece oamenii buni din societatile libere au libertatea de a urmari virtutea.
Citirea lui Al-Farabi este iluminatoare. El nu numai ca te face sa te gandesti la o politica dreapta, dar te face si sa te gandesti la gandirea insasi.
Al-Ghazzali (1058-1111 d.Hr.)
Abu Hamid al-Ghazzali este unul dintre cei mai importanti carturari ai gandirii islamice. A fost un filozof, un savant juridic si un teolog si, spre sfarsitul vietii sale, un ganditor mistic din clasa lui Ibn Arabi. Pentru multi musulmani, al-Ghazzali este paragonul Mujaddidului , un revigorator al Islamului. Venind intr-un moment in care existau multe dispute intre filozofi si teologi, intre rationalisti si traditionalisti si mistic si ortodox, a incercat sa puna capat acestor diviziuni. Lui Ihya Ulum al-Din, Renasterea Stiinte Religioase porneste intr – un efort masiv pentru a gasi o cale de mijloc intre toate aceste tendinte divergente.
Al-Ghazzali matur este foarte interesant. Dupa criza sa intelectuala si trezirea spirituala ulterioara, el devine mai mult ca seicul Rabbani din India, care a echilibrat Shariah si Tariqah (lege si misticism). In timp ce Ihya lui este importanta si ar trebui citita de toti carturarii islamici, toti musulmanii care merg la facultate ar trebui sa citeasca cel putin Kitab al-Munqidh min al-Dalal (Eliberarea din eroare) a lui Al-Ghazzali, in care apreciata Shaykh discuta intelectualul si spiritualul sau indoielile si cautarea lui pentru adevar. Aceasta singura carte este in sine o intreaga educatie de arte liberale.
Ibn Rushd (1126-1198 d.Hr.)
Ibn Rushd, cunoscut in Occident sub numele de Averroes, a avut probabil un impact mai mare asupra religiei si filozofiei occidentale decat asupra gandirii islamice. warshipsfaq.ru Unii istorici musulmani au descris Occidentul luminat modern drept imaginatia lui Averroes.
- thor
- bongacams
- logos
- compatibilitate
- observatorulph
- filme online subtitrat
- europa fm live
- special arad
- jennifer lawrence
- forebet
- contul meu de facebook
- webcat
- traducere romana engleza
- prognoza meteo bucuresti
- gripa spaniola
- livejasmin
- tetris
- coduri postale
- cotele dunarii
- vremea zalau
Ibn Rushd a fost un ganditor remarcabil. A fost judecator, expert in dreptul islamic (Maliki), medic si filosof.
In Fasl al-Maqal (Tratatul decisiv), el invoca filozofia si compatibilitatea stiintei si religiei, credintei si ratiunii. Lui Tahafat al-Tahafat (Incoerenta incoerentei) este o replica sistematica la Al-Gazzali lui Tahat al-Falasifah (Incoerenta Filosofie) si o aparare puternica a filozofiei aristotelice. Impreuna, cele doua clasice de Ibn Rushd si Al-Ghazzali sunt un punct culminant al mostenirii filosofice islamice. Musulmanii trebuie sa citeasca acesti filosofi; unele dintre argumentele lor sunt inca germane.
Ibn Arabi (1165-1240 d.Hr.)
Ibn Arabi este poate cel mai unic, cel mai uimitor si, in acelasi timp, cel mai profund ganditor filozofic musulman. Nu era un filozof rational ca al-Farabi sau Ibn Rushd. Era mistic, speculativ si de nedescris. Ibn Arabia a fost probabil primul ganditor postmodern si feminist din mostenirea intelectuala umana. Lucrarile sale Fusus al-Hikam ( Bezelele Intelepciunii) si Futuhat al-Makiyyah (The Meccan Deschideri) sunt probabil punctul culminant al gandirii mistice si filozofice islamice. Nu se poate aprecia niciodata pe deplin mostenirea intelectuala islamica fara a incerca sa-l inteleaga pe Ibn Arabi.
Din fericire, profesorul William Chittick a scris mai multe carti care traduc si comenteaza gandirea lui Ibn Arabi si il fac partial de inteles pentru muritorii obisnuiti ca mine. Pentru mine personal, Ibn Arabi ofera cea mai convingatoare explicatie a scopului si a semnificatiei creatiei ca o divulgare continua de sine ( Tajalli) a lui Dumnezeu. Lectura sa a textelor sacre este intotdeauna surprinzatoare si tentanta pentru mintea ganditoare. Majoritatea carturarilor ortodocsi se tem si il urasc pe Ibn Arabi, pentru ca nu-l pot intelege. Odata ce o fac, nu mai sunt ortodocsi. Ar fi o tragedie colosala daca esti musulman si ai inclinatii intelectuale si nu citesti niciodata Ibn Arabi, Al-Sheikh al-Akbar .
Ibn Khaldun (1332-1406 d.Hr.)
Ibn Khaldun este seicul tuturor oamenilor de stiinta sociali. A fost un filozof al istoriei si primul om de stiinta social. El a fost primul mare ganditor islamic care a subliniat gandirea empirica asupra teoriei normative. Ibn Khaldun a adus trei contributii foarte importante la stiintele sociale. El a subliniat importanta faptelor empirice, a dezvoltat o teorie a schimbarii si a identificat solidaritatea tribala drept motorul schimbarii. Ceea ce au nevoie musulmanii astazi sunt literalmente un milion de astfel de oameni de stiinta sociali care pot ajuta la aducerea unei bune guvernari in lumea musulmana.
Anul trecut am vorbit la conferinta gazduita de Societatea Ibn Khaldun din Istanbul. Am fost amandoi surprins si incantat sa vad interesul crescand pentru munca sa. Au existat multe astfel de conferinte care incearca sa reinvie, ba chiar sa construiasca o stiinta sociala bazata pe abordarea Khalduniana. Nu sunt sigur daca ideile sale conteaza in mod substantial, dar spiritul sau este cu adevarat necesar. El trebuie sa fie predat in toate liceele musulmane si in toate colegiile, indiferent de disciplina. Interesele sale pentru teoria politica si diplomatie ii ofera un loc foarte special in biblioteca mea.
Ganduri finale
Sper ca aceasta scurta introducere pentru unii dintre cei mai mari ganditori ai mostenirii islamice va genera suficienta curiozitate incat tinerii musulmani sa se intereseze de ei. Nu are rost sa ne laudam ca odata ce am avut o mare civilizatie si ca am avut o epoca de aur, daca nu suntem familiarizati cu pepitele si continutul acelei epoci glorioase; este timpul sa va indreptati catre oamenii din biblioteca.
Acest articol a fost publicat pentru prima data de Turcia Agenda. xn—-8sbbbdilbz2axdeh4ad4c4g3df.xn--p1ai
