Chiar dupa ora 12:30, 23 ianuarie, un cutremur cu magnitudinea de 7,9 a lovit Golful Alaska la aproximativ 350 de mile sud-vest de Anchorage. Cutremurele de o asemenea amploare au declansat valuri uriase care au ucis mii, iar Centrul National de Avertizare a Tsunamilor a trimis o alerta urgenta; in cateva minute, oamenii de-a lungul coastelor Alaska si vestul Canadei au inceput sa se indrepte spre terenuri mai inalte.
Dar a fost o alarma falsa. Si, desi aceasta a fost o veste buna pentru oamenii din regiune, aceasta indica o slabiciune majora a sistemelor de avertizare de tsunami existente, care isi bazeaza predictiile pe unde seismice care trec prin scoarta Pamantului dupa un cutremur, precum si pe o retea globala de geamanduri oceanice care monitorizeaza presiunea pe fundul oceanului. De prea multe ori, datele seismice genereaza avertismente nesigure – asa cum s-a intamplat dupa cutremurul din Alaska – in timp ce datele privind geamandurile oceanice emit alarme mai precise, dar prea tarziu pentru a salva unele vieti.
Tehnologiile emergente promit ca vor face o treaba mai buna. Mai multe grupuri de cercetare au facut pasi timpurii catre dezvoltarea sistemelor de avertizare care ar folosi alternative la undele seismice pentru a prezice mai rapid si mai fiabil cand un tsunami este pe drum – si cat de rau este probabil sa fie.
O chestiune de secunde
In largul oceanului, tsunami-urile circula cu viteze de pana la 500 de mile pe ora. Asadar, in timp ce coastele indepartate ar putea avea ore de avertizare in avans, zonele de coasta din apropierea epicentrului unui cutremur declansator de tsunami pot fi inundate in cateva minute.
„Intregul joc de aici este momentul”, spune Usama Kadri, matematician si inginer al Universitatii Cardiff, specializat in dinamica fluidelor. „Daca nu se face in cateva secunde, nu va fi eficient”.
Kadri a facut lucrari preliminare asupra unui sistem care prezice tsunami pe baza undelor de gravitatie acustica – impulsuri de joasa frecventa generate de miscarea sus-jos a apei marii ca raspuns la alunecari de coasta, cutremure subacvatice si alte evenimente care deplaseaza volume mari de apa. Desi mai lente decat undele seismice, undele gravitationale acustice se misca prin apa de aproximativ 10 ori mai repede decat un tsunami, sugerand ca acestea au potentialul de a functiona ca o alarma timpurie.
Nu le putem auzi, dar undele gravitationale acustice pot fi detectate de microfoane subacvatice sensibile cunoscute sub numele de hidrofoane. Scorurile acestor dispozitive sunt deja desfasurate in intreaga lume, iar capacitatile lor de supraveghere ar putea fi extinse pentru a asculta semne de tsunami.
Comisia pregatitoare pentru Organizatia Tratatului de interzicere a testelor nucleare cuprinzatoare, de exemplu, mentine o retea globala de 11 statii care utilizeaza hidrofoane pentru a asculta unde care ar putea dezvalui un test nuclear subteran. Hidrofoanele sunt folosite si de oamenii de stiinta pentru a asculta apelurile balenelor, eruptiile vulcanice si alte fenomene subacvatice. arion.md
Intr-un studiu recent din Journal of Fluid Mechanics, Kadri si un coleg inginer au aratat ca ecuatiile matematice care incorporeaza masuratori precise ale undelor sonore generate de un cutremur subacvatic si detectate de un hidrofon pot fi utilizate pentru a calcula trasaturile cheie ale cutremurului subacvatic care a generat valurile.
- riverdale
- tribunalul constanta
- ciobanesc caucazian
- the vampire diaries online subtitrat
- balenciaga
- cazanele dunarii
- rabla electrocasnice
- orez cu lapte
- trinitas
- mae grecia
- pestera ursilor
- gel
- proiect casa
- lichess
- protv plus
- india
- linea closer to the moon
- anm
- earth
- gay
Si Kadri spune ca lucrarile de urmarire sugereaza ca metoda poate dezvalui – in mai putin de un minut – locatia, durata, magnitudinea si viteza cutremurului.
Din aceste calcule rapide, spune el, potentialul distructiv al unui tsunami ar fi usor de dedus si ar putea ajuta la accelerarea alertelor urgente evitand in acelasi timp alarmele false.
Fiabilitate in lumea reala
Randall LeVeque, expert in modele de tsunami la Universitatea Washington din Seattle, si Diego Arcas, directorul Centrului NOAA pentru Cercetarea Tsunami din Seattle, sunt de acord ca undele sonore generate de cutremure pot fi intr-adevar detectate de hidrofoane indepartate. Dar ei spun ca modelul folosit in studiul lui Kadri, cel putin in forma sa actuala, poate sa nu reflecte in mod fiabil evenimentele declansatoare de tsunami in lumea reala.
Arcas spune ca studiul „riguros si detaliat” al lui Kadri ar putea, totusi, sa conduca la o noua metoda care verifica dublu avertismentele bazate pe date seismice, geamanduri sau alte date, cu conditia ca solutia sa matematica sa functioneze in continuare atunci cand este testata pe scenarii de cutremur si ocean mai realiste.
Kadri recunoaste ca abordarea sa se bazeaza pe anumite ipoteze care ar putea sa nu reprezinte lumea reala cu o acuratete totala. Chiar si asa, el spune ca este multumit de cat de bine s-a desfasurat abordarea in testele preliminare folosind date despre cutremure reale si este de acord ca ar putea fi combinata cu alte metode pentru a regla avertismentele viitoare.
Alte sisteme promitatoare
Arcas spune ca si alte metode de avertizare arata promisiuni timpurii.
Unele grupuri de cercetare, de exemplu, utilizeaza versiuni mai sensibile ale aceluiasi sistem GPS care sunt omniprezente in sistemele de navigatie auto si smartphone-uri pentru a masura cu precizie miscarea in timp real a fundului marii.
Sistemele sunt atat de sensibile incat pot masura miscarea continentelor intregi care deriva mai putin de un centimetru pe an. In acelasi mod, monitoarele GPS utilizate pentru a inregistra un cutremur „va vor spune exact cum se misca si se deformeaza solul sub aceste unde seismice”, spune Arcas.
Desi statiile GPS sunt limitate de disponibilitatea lor in oceanele lumii (cele mai multe, precum cele operate de US Geological Survey, sunt pe uscat), mai multe grupuri de cercetare considera ca combinarea datelor GPS existente cu semnale seismice ar putea indica cu precizie si rapiditate un cutremur in larg localizarea si descrie miscarile schimbatoare pe fundul marii. Grupuri separate construiesc sisteme de avertizare timpurie similare, bazate pe date despre miscarea solului capturate de sateliti.
Totusi, tehnologia poate merge atat de departe si, in ciuda catorva alarme false, tremurarea puternica intr-o comunitate de coasta poate fi in continuare cea mai eficienta alerta de tsunami. „Daca sunteti pe coasta, desigur, cel mai bun avertisment este cutremurul in sine”, spune LeVeque.
URMARESTE NBC NEWS MACH PE TWITTER, FACEBOOK SI INSTAGRAM. aryba.kg
