A 10-a aniversare a masacrului Utoya – Norvegia si comemorarea atacurilor

La 22 iulie 2011, extremistul de dreapta norvegian Anders Behring Breivik a impuscat si a ucis 69 de tineri care participau la o tabara traditionala de vara pentru tinerii muncitori pe insula norvegiana Utoya in putin mai putin de o ora si jumatate. El a ucis anterior opt persoane cu o bomba in districtul guvernamental din Oslo.

Brutalitatea si cruzimea faptelor s-au gravat profund in memoria colectiva a norvegienilor. Pana in prezent, intrebarea cum se poate impiedica politic, preventiv si, de asemenea, in aplicarea legii, ca oamenii sa fie prinsi in ideologii rasiste si naratiuni conspirationale si sa devina astfel criminali violenti – adesea ascunsi in anonimatul internetului.

Politologul Tobias Etzold, expert in Europa de Nord la Universitatea din Trondheim, o rezuma: Chiar si la zece ani dupa masacru, procesele sunt inca de neinteles. In acelasi timp, societatea este impartita in mai multe moduri: Discutia daca a fost un atac asupra intregii societati norvegiene sau daca a fost actul unui autor individual confuz a intunecat memoria victimelor.

In ochii multora, dezbaterea politica cu privire la problema extremismului de dreapta in special nu a avut loc suficient. Partidele populiste de dreapta si Partidul Progresist, pe de alta parte, au rezistat unei reevaluari politice mai profunde si au stiut pana in prezent cum sa foloseasca frica migrantilor sau vanzarea statului bunastarii.

(ARD Studio Stockholm) Norvegia si crima in masa – la zece ani de la fapta lui Breivik

Extremistul de dreapta Anders Breivik a ucis la 22 iulie 2011 in districtul guvernamental Oslo si apoi a comis un masacru intr-o tabara de vacanta de pe insula Utoya. 77 in mare parte tineri mor. O trauma nationala pana in prezent.

Interviul integral

Bastian Rudde: Domnule Etzold, cum percepeti starea de spirit de astazi la a zecea aniversare a atacurilor din Norvegia?

Tobias Etzold: Starea de spirit aici in Norvegia este serioasa, dar calma, as spune. Ca persoana fizica si externa – ca si mine ca strain in Norvegia – nu primesti atat de mult in mediul tau personal, dar subiectului i se acorda multa atentie, radioul norvegian transmite evenimentele comemorative toata ziua. Si vedeti si auziti mereu ca multe persoane inca nu pot intelege evenimentele din acea vreme, ca evenimentele din acea perioada inca reverbereaza si evoca emotii puternice in toata tara. Deoarece intr-un anumit fel intreaga tara a fost cumva afectata, toate regiunile tarii, dupa aceea clopotele vor suna in toata tara la ora 12 pentru a comemora evenimentele din acea vreme.

Disputa pentru un memorial pe Utoya

Rudde: O astfel de comemorare ca astazi, printre altele, serveste la crearea coeziunii. Pe de alta parte, atacurile si procesarea lor au avut, de asemenea, un anumit potential pentru diviziuni in Norvegia. De exemplu, a existat o lunga disputa juridica cu privire la un memorial pe Utoya care trebuia sa fie dezvaluit astazi.

Monumentul „Jernrosene” (germana: Die Eisenrosen) comemoreaza atacurile din Oslo si Utoya in fata catedralei din Oslo (Terje Bendiksby / NTB scanpix / dpa)

Critica sa a fost, ca sa spunem oarecum intamplator, ca nu se doreste ca evenimentele sa fie amintite in mod constant. Cat de mult discuta astfel de discutii memoria victimelor?

Etzold:Ca nici nu doriti sa creati turism afectat la fata locului. As spune ca aceste discutii despre acest subiect, dar despre multe alte subiecte, au un efect destul de intunecat asupra memoriei victimelor. Societatea este intr-un anumit fel impartita, nu numai atunci cand vine vorba de monument sau memorial, ci, in general, atunci cand vine vorba de tratarea evenimentelor din acea vreme. La inceput a existat un sentiment de solidaritate relativ puternic, dar care a dat curand loc intereselor individuale si perceptiilor foarte diferite asupra situatiei si evenimentelor. Unii ca premierul social-democrat norvegian de atunci Jens Stoltenberg au perceput atacurile ca pe un atac asupra intregii societati norvegiene, asupra valorilor Norvegiei, societatii norvegiene. Altii l-au limitat la Partidul Social Democrat, Organizatia Tineretului Social Democrat si valorile lor, dar nu la intreaga societate norvegiana. www.polygon.com

• prezenta la vot
• sun plaza
• jack daniels
• stiri pro tv
• brainly
• magyar roman fordito
• in
• totalfishing
• baia mare
• secretele lui lovendal
• horoscop zilnic
• femei
• fete
• x factor
• filme de dragoste
• vremea resita
• imobiliare bucuresti
• btrl
• rezultate alegeri
• talent

Altii o numesc o nenorocire, actiunea unui autor individual confuz care nu reprezinta intreaga societate norvegiana.

Legi mai stricte si o mai buna ingrijire a victimelor

Rudde: Sa ajungem la punctul pe care l-am atins deja. Consecinte politice, prevenire, o mai buna aplicare a legii: Norvegia a invatat suficient din cele intamplate pe 22 iulie 2011?

Etzold:Cred ca trebuie sa faceti o distinctie, pe de o parte, la nivel administrativ, birocratic si politic. Ei bine, a fost o ancheta in urma cu cativa ani, a fost in principal despre functionarea fortei de politie in politie. La acea vreme, politistii erau de asemenea acuzati ca au facut greseli mari, nu erau acolo suficient de repede, nu aveau niciun elicopter la dispozitie. S-au intamplat multe in aceasta directie, echipamente mai bune pentru politie, dar exista inca probleme de personal cu politia norvegiana. Legi mai stricte, ingrijire mai buna a victimelor. Ei bine, s-au intamplat multe in aceasta directie, dar reevaluarea politica, dezbaterea politica privind problema extremismului de dreapta, ce inseamna asta pentru tara, cum poate fi continuta in timp, era doar un numar limitat de ei. Si, la randul sau, duce la deja mentionata divizare a tarii. Unii solicita acest lucru, social-democratii cer foarte puternic, sa existe o gandire politica mai mare. Altii din spectrul de dreapta mai conservator rezista.

Partidele de dreapta continua sa beneficieze

Rudde: Pomenesti despre politica, pana de curand Partidul Progresist de dreapta era implicat in guvernul din Norvegia. Retorica unor astfel de parti este vazuta ca un posibil teren de reproducere pentru criminalii violenti de mai tarziu. Cum explicati ca astfel de petreceri sunt inca destul de reusite – si in alte tari din Europa de Nord?

Etzold:Desigur, trebuie sa faceti diferenta intre extremismul de dreapta si populismul de dreapta. Dar nici in unele cazuri nu s-a intamplat aici, motiv pentru care partidele populiste de dreapta si Partidul Progresist au rezistat unei reevaluari politice mai puternice, deoarece considera ca ingrijorarile lor sunt pe deplin justificate, dar nu le descriu ca fiind extremisti de dreapta si nu la fel de nedemocratic. Partidul are o pozitie puternica in Norvegia, deja la alegerile dinaintea atacurilor, avea peste 20%. Acest lucru a scazut putin mai tarziu, dar cel putin ea a putut sa se alature guvernului in 2013 si a facut parte din guvern in 2020. Teama de migratie, teama de globalizare, cred ca acestea sunt problemele importante, teama de sfarsitul statul bunastarii, pe care il folosesc in mod special strainii, acestea sunt problemele importante

Rudde: In concluzie, cat de mare este frica de actiuni copiat in Norvegia?

Etzold: Da, exista o anumita teama fata de acesta – despre cat de mare este potentialul, se poate specula doar despre el. Dar, dupa cum ati mentionat anterior: exista retele extremiste de dreapta, in special pe Internet, care functioneaza pe intuneric, unde nu stiti cu adevarat ce fac, ce fac, cat de mari sunt. Asta s-a intensificat din nou aici, in Norvegia.

(imagine alianta / Photoshot / Ting Shen) Populismul ca simptom al unei schimbari de paradigma politica

Liberalismul este in prezent in criza. Sociologul Andreas Reckwitz interpreteaza acest lucru ca pe un punct de cotitura in care ar putea aparea o noua paradigma politica.

Declaratiile interlocutorilor nostri reflecta propriile lor opinii. Deutschlandfunk nu adopta declaratiile interlocutorilor sai in interviuri si discutii ca fiind proprii.