Daca habitatele actuale raman aceleasi, cercetatorii prezic ca suprafetele de culturi ar trebui sa fie cu 10-25% mai mari in 2050 decat in 2005, doar pentru a satisface cererea crescuta de alimente. Aceasta crestere este de asteptat, in ciuda a peste 820 de milioane de oameni care se confrunta cu insecuritatea alimentara, ceea ce indica faptul ca o mare parte din tulpina agricola este irosita.
Intre timp, pierderea si risipa de alimente costa 1 trilion de dolari SUA in costuri economice, 700 de miliarde de dolari in costuri de mediu si aproximativ 900 de miliarde de dolari in costuri sociale, potrivit raportului.
In intreaga lume, se estimeaza ca o treime din totalul alimentelor produse pentru oameni se pierd sau se risipesc – aproximativ 1,4 miliarde de tone in fiecare an. Deseurile alimentare sunt responsabile pentru cel putin 6% din emisiile globale de gaze cu efect de sera – de trei ori mai mult decat cele din aviatie – si aproape un sfert din aceste emisii provin din risipa de alimente.
Bovine la o ferma de lactate din Saxonia pe 6 iunie 2020. Sebastian Willnow / alianta de imagine prin intermediul Getty Images
Rolul schimbarilor climatice
Excesul de exploatare al speciilor, speciile invazive si bolile si poluarea sunt toate considerate amenintari la adresa biodiversitatii, se arata in raport. Cu toate acestea, se preconizeaza ca schimbarile climatice cauzate de om vor deveni la fel de importante sau mai importante decat alti factori care conduc la pierderea biodiversitatii in deceniile urmatoare.
Schimbarile climatice creeaza o bucla de feedback distructiv continua, in care inrautatirea climatului duce la scaderea variabilitatii genetice, a bogatiei speciilor si a populatiilor si ca pierderea biodiversitatii afecteaza negativ clima. De exemplu, despadurirea duce la un exces de dioxid de carbon in atmosfera, incalzind planeta si exacerband incendiile forestiere.
Doar o mana de tari – Rusia, Canada, Brazilia si Australia – contin regiuni fara amprenta umana. Dar aceste zone salbatice se confrunta cu eroziune ireversibila, afectand alte specii si capacitatea oamenilor de a se adapta la schimbarile climatice.
Potrivit raportului, nici o parte a oceanului nu este in intregime neafectata de pescuitul excesiv, poluarea, dezvoltarea litorala si alti factori de stres cauzati de om. Oamenii depind de ecosistemele marine pentru a oferi hrana, reglementarea climei, stocarea carbonului si protectia litorala – toate acestea fiind afectate de aceste activitati si sunt exacerbate de schimbarile climatice.
„Aceste locuri dispar in fata ochilor nostri”, a spus James Watson, de la Universitatea din Queensland si WCS, Brooke Williams de la Universitatea din Queensland si Oscar Venter de la Universitatea din British Columbia de Nord.
Un urs polar sta pe topirea ghetii marine la apusul soarelui in apropiere de Insulele Harbour din Canada. Paul Souders | WorldFoto / Getty Images
Legatura dintre sanatatea oamenilor si a planetei
Intre incendiile salbatice devastatoare si pandemia COVID-19, 2020 a aratat clar ca oamenii si natura nu au fost niciodata mai impletite. Raportul arata ca sprijinul natural pentru viata umana scade rapid – si ca depinde de cetateni, guverne si lideri de afaceri sa se reuneasca la o scara nevazuta pana acum sa faca ceva in acest sens. www.viki.com
Expertii si-au exprimat ingrijorarea cu privire la faptul ca multe dintre castigurile majore in sanatatea umana din ultimii 50 de ani – cum ar fi o rata scazuta a mortalitatii si saraciei copiilor si o crestere a sperantei de viata – ar putea fi anulate sau chiar inversate din cauza pierderii naturii.
- catalog avon
- dance fm
- miley cyrus
- mature porn
- cleopatra stratan
- divxfilmeonline
- my enel
- olx salaj
- whisky
- program penny
- edu
- the vampire diaries online subtitrat
- tarnaveni
- puma
- inna
- meciuri liga 1
- psnews
- yu
- go
- nosteam
Rata aparitiei bolilor infectioase a crescut dramatic in ultimii 80 de ani – si aproape jumatate dintre aceste boli sunt legate de schimbarea utilizarii terenurilor, agricultura si industria alimentara. Un studiu citat de raport sugereaza ca bolile originare la animale sunt responsabile pentru 2, 5 miliarde de cazuri de boala si aproape 3 milioane de decese in fiecare an.
„Modul in care umanitatea alege sa se recupereze de la pandemia COVID-19 si modul in care abordeaza amenintarile care apar din cauza schimbarilor globale de mediu, va influenta sanatatea generatiilor viitoare”, au scris Thomas Pienkowski si Sarah Whitmee de la Universitatea din Oxford. Pompierii monitorizeaza arderea focului de urs din Oroville, California, miercuri, 9 septembrie 2020. Flacara, care face parte din Complexul Nord provocat de fulgere, s-a extins la o rata critica de raspandire, pe masura ce vanturile au lovit regiunea. Noah Berger / AP
Ce se poate face?
In mod similar cu prabusirea economica din 2008, blocajele cauzate de pandemia de coronavirus au redus cererea umanitatii cu aproape 10% – o schimbare despre care expertii spun ca este putin probabil sa dureze fara schimbari structurale majore.
In timp ce raportul prezinta un tablou tragic pentru viitorul lumii naturale, acesta solicita ca tendintele actuale sa fie aplatizate si chiar inversate, cu actiuni urgente. Acesta subliniaza necesitatea ca liderii mondiali sa revizuiasca industria productiei si consumului de alimente – eliminand defrisarile complet din lanturile de aprovizionare si facand comertul mai durabil, printre altele.
Doar in ultimul an, dezastrele naturale, de la incendiile din California pana la secete severe in Australia, au costat miliarde de dolari la nivel global. Expertii avertizeaza ca factorii de decizie economici trebuie sa ia in considerare nu numai capitalul produs si uman, ci si capitalul natural atunci cand elaboreaza politici publice si private.
Pentru a hrani 10 miliarde de oameni pana in 2050, oamenii vor trebui sa adopte un mod mai sanatos de a manca – atat pentru ei insisi, cat si pentru planeta. Riscul de boala legat de dieta este principala cauza a mortalitatii premature la nivel global, iar productia de alimente este principalul motor al pierderii biodiversitatii si a poluarii apei, reprezentand, de asemenea, 20-30% din emisiile de gaze cu efect de sera.
Expertii recomanda oamenilor sa adopte o dieta care consta dintr-o proportie echilibrata de cereale integrale, fructe, nuci, legume, fasole si leguminoase, cu produse de origine animala, cum ar fi peste, oua, lactate si carne consumate cu moderare.
Raportul numeste modificarile de mai sus „negociabile” pentru a pastra sanatatea umana, bogatia si securitatea si indeamna liderii mondiali sa se adune practic pentru Adunarea Generala a ONU incepand cu 15 septembrie pentru a le aborda – numai atunci oamenii pot „indoi curba” pierderii biodiversitatii.
“In timp ce tendintele sunt alarmante, exista motive sa ramanem optimisti”, a declarat Rebecca Shaw, om de stiinta global al WWF. “Tinerele generatii devin extrem de constiente de legatura dintre sanatatea planetei si propriul lor viitor si cer actiuni de la liderii nostri. Trebuie sa le sprijinim in lupta lor pentru o planeta dreapta si durabila”. www.blurb.com
Fotografii uimitoare ale schimbarilor climatice 68 de fotografii
