De exemplu, producatorul japonez de automobile Toyota si-a asamblat Camry-ul din 2017 in SUA cu un motor si o transmisie de fabricare americana. Trei sferturi din piese provin fie din SUA, fie din Canada, oferindu-i un scor de „continut intern total” de 78,5%. In mod similar, Honda, cu sediul in Tokyo, si-a construit Accord in SUA cu un motor american, transmisie japoneza si 80% piese americane sau canadiene, oferindu-i un scor de 81%.
Pe de alta parte, Chevy Volt de la General Motors contine doar 63% continut intern si jumatate din componentele sale provin din afara SUA sau Canada, chiar daca motorul sau este american. Ford Fusion este chiar mai mic: are un motor construit in Marea Britanie si doar un sfert din piesele sale au fost fabricate in SUA sau Canada.
O bicicleta globala
In ceea ce priveste motocicletele Harley-Davidson, acestea pot fi considerate americane clasice, dar componentele bicicletelor in sine provin din multe locuri din afara SUA, la fel ca in industria auto.
Harley-urile vandute in SUA sunt intr-adevar asamblate intr-una din cele patru fabrici situate in Wisconsin, Missouri si Pennsylvania. Dar franele si ambreiajul sunt importate din Italia, pistoanele motorului sunt fabricate in Austria, suspensia bicicletei provine din Japonia, iar alte componente electronice provin din Mexic si China.
In timp ce Harley-Davidson sustine ca incearca sa utilizeze cat mai multe piese americane posibil, compania este uneori fortata sa plece in strainatate pentru a gasi piesele potrivite in termeni de cost si calitate comparabila.
In ceea ce priveste planul sau de a evita contra-sanctiunile UE, Harley intentioneaza sa transfere o parte din productia de biciclete destinate pietelor europene catre facilitati din alte tari, cum ar fi Thailanda, unde construieste o noua fabrica.
Dar asta nu va schimba nimic pentru consumatorii americani, indiferent de ceea ce spune Trump. Cu alte cuvinte, Harley-urile pe care americanii le cumpara dupa ce planurile sale intra in vigoare vor fi in continuare la fel de americane ca acum un an. Si toate profiturile pe care Harley le va continua sa curga catre SUA
Nu te duce la banane
Revenind la intrebarea noastra initiala, ce inseamna cu adevarat sa fii „Made in America”?
Incepand cu anii 1980, companiile americane folosesc aceasta eticheta in publicitatea lor pentru a impiedica concurenta straina, deoarece productia globala s-a extins in Asia si in alte parti. In aceasta era a „America First”, administratia Trump s-a dublat in privinta acestui branding.
Dar adevarul este ca nu are prea mult sens. forum.chrisricard.net
- word online
- myenel contul meu
- romania norvegia
- micul dejun
- vatra dornei
- feisbuc
- c&a romania
- activenews
- subs.ro
- carti
- bt internet banking
- red dead redemption 2
- king
- cfr
- wimbledon 2021
- test
- recom
- vlc
- turcia
- magicfm
Nici atacarea unei companii americane pentru mutarea unei parti din productia sa – productie destinata pietelor si clientilor de peste mari – in alta tara.
In 2013, politologul Mike Allison si cu mine am scris un articol care arata cum sensul „domestic” poate fi foarte expansiv. In anii 1990, de exemplu, SUA au depus o plangere la Organizatia Mondiala a Comertului impotriva UE pentru cotele stabilite de bananele din America Latina.
Niciunul dintre produsele in litigiu nu a fost produs in SUA sau Europa, dar doi dintre cei mai mari producatori de banane – Chiquita si Fyffes – aveau sediul in SUA si, respectiv, in Marea Britanie. In esenta, atat administratiile Clinton, cat si primele Bush – precum si oficialii din UE – s-au luptat pentru bananele facute in alta parte, deoarece au considerat ca profiturile companiilor sustinute de un produs conteaza mai mult decat locul in care a fost realizat.
In plus, consumatorii se uita si la alte lucruri in afara de locul in care este fabricat produsul. Intr-un sondaj din 2017, 69% dintre americanii chestionati au declarat ca pretul este „foarte important” in luarea in considerare a achizitionarii unui produs. Doar 32 la suta au spus ca nu poarta o marca produsa in eticheta americana este un dealbreaker. Asadar, problema cu forta tarifara a lui Trump este ca alte lucruri conteaza mai mult decat unde se face ceva. Si companiile vor face ceea ce trebuie sa faca pentru a ramane competitive, chiar daca aceasta inseamna mutarea in strainatate.
Dupa anuntul lui Harley, colegul producator de biciclete Polaris a spus ca are in vedere si mutarea unor productii din Iowa in Polonia.
Probabil vor urma si alte companii din diferite industrii. In timp ce Trump ar putea urma o linie dificila cu tarifele fata de concurentii americani, americanii vor vedea probabil efecte negative din aceasta miscare, fie sub forma unor locuri de munca expediate in strainatate, fie in cresterea preturilor din cauza tarifelor reciproce.
Acest articol a fost publicat initial pe The Conversation .