Un ofiter de politie de frontiera la un centru de repatriere pentru Rohingya care se intoarce in Myanmar. Grupurile pentru drepturile omului dau vina pe propaganda anti-Rohingya online pentru ca au alimentat violenta si stramutarile. Cred … Adam Dean pentru The New York Times
NAYPYIDAW, Myanmar – S-au pozat ca fani ai starurilor pop si eroilor nationali in timp ce inundau Facebook cu ura lor. Unul a spus ca Islamul este o amenintare globala pentru budism. Un altul a impartasit o poveste falsa despre violul unei femei budiste de catre un barbat musulman.
Postarile de pe Facebook nu erau de la utilizatorii de internet de zi cu zi. In schimb, erau din personalul militar din Myanmar care au transformat reteaua sociala intr-un instrument de curatare etnica, potrivit fostilor oficiali militari, cercetatori si oficiali civili din tara.
Membrii armatei din Myanmar au fost primii agenti din spatele unei campanii sistematice pe Facebook care s-a intins pe o jumatate de deceniu si care a vizat grupul minoritar Rohingya, in mare parte musulman, a spus poporul. Militarii au exploatat acoperirea larga a Facebook in Myanmar, unde este atat de larg utilizata incat multi dintre cei 18 milioane de utilizatori de internet din tara confunda platforma de socializare Silicon Valley cu internetul. Grupurile pentru drepturile omului dau vina pe propaganda anti-rohingya pentru incitarea la crime, violuri si cea mai mare migratie umana fortata din istoria recenta.
In timp ce Facebook a eliminat conturile oficiale ale inaltilor lideri militari din Myanmar in august, amploarea si detaliile campaniei de propaganda – care a fost ascunsa in spatele numelor false si a conturilor false – au ramas nedetectate. Campania, descrisa de cinci persoane care au cerut anonimatul pentru ca se temeau pentru siguranta lor, a inclus sute de militari care au creat conturi de troll si stiri si pagini de vedete pe Facebook si apoi i-au inundat cu comentarii incendiare si postari programate pentru vizionarea maxima.
Lucrand in schimburi din bazele grupate la poalele din apropierea capitalei, Naypyidaw, ofiterii au fost, de asemenea, insarcinati cu colectarea de informatii despre conturile populare si criticarea posturilor nefavorabile militarilor, au spus oamenii. Operatiunile erau atat de secrete, incat toti, cu exceptia liderilor de varf, au trebuit sa-si verifice telefoanele la usa.
Facebook a confirmat multe dintre detaliile despre campania umbra, condusa de militari. Seful politicii de securitate cibernetica a companiei, Nathaniel Gleicher, a declarat ca a gasit „incercari clare si deliberate de a raspandi in secret o propaganda care era direct legata de armata din Myanmar”.
Luni, dupa intrebarile de la New York Times, a spus ca a dat jos o serie de conturi care se presupune ca erau concentrate pe divertisment, dar erau in schimb legate de armata. Aceste conturi au avut 1,3 milioane de adepti.
„Am descoperit ca aceste pagini aparent independente de divertisment, frumusete si informatii erau legate de armata din Myanmar”, a spus compania in anuntul sau.
Actiunile neraportate anterior de armata Myanmar pe Facebook sunt printre primele exemple ale unui guvern autoritar care foloseste reteaua sociala impotriva propriilor sai oameni. Este o alta fateta a campaniilor de dezinformare perturbatoare care se desfasoara pe site. In trecut, rusii si iranienii, sustinuti de stat, raspandeau prin Facebook mesaje divizive si inflamatorii catre oameni din alte tari. In Statele Unite, unele grupuri interne au adoptat acum tactici similare inainte de alegerile de la jumatatea perioadei.
„Armata a obtinut multe beneficii de pe Facebook”, a spus Thet Swe Win, fondatorul Synergy, un grup care se concentreaza pe promovarea armoniei sociale in Myanmar. „Nu as spune ca Facebook este direct implicat in curatarea etnica, dar exista responsabilitatea ca au trebuit sa ia masuri adecvate pentru a evita sa devina un instigator la genocid”.
In august, dupa luni de rapoarte despre propaganda anti-rohingya pe Facebook, compania a recunoscut ca a fost prea lent sa actioneze in Myanmar. Pana atunci, peste 700.000 de rohingya fugisera din tara intr-un an, in ceea ce oficialii Natiunilor Unite au numit „un exemplu de manual de curatare etnica”. Compania a declarat ca isi intareste eforturile pentru a opri astfel de abuzuri.
“Am luat masuri semnificative pentru a elimina acest abuz si a-l face mai greu pe Facebook”, a spus domnul Gleicher. „Investigatiile asupra acestui tip de activitate sunt in curs de desfasurare.”
Comitetul de informatii al armatei din Myanmar nu a raspuns la mai multe cereri de comentarii.
Operatiunea Facebook a armatei Myanmar a inceput in urma cu cativa ani, spuneau oamenii familiarizati cu modul in care a functionat. Militarii au aruncat resurse majore asupra sarcinii, au spus oamenii, cu pana la 700 de oameni pe ea.
Au inceput prin infiintarea a ceea ce pareau a fi pagini de stiri si pagini pe Facebook, dedicate vedetelor, modelelor si altor vedete din birmania, precum o regina a frumusetii cu tendinta de a patrunde propaganda militara. Apoi au avut tendinta paginilor pentru a atrage un numar mare de adepti, au spus oamenii. Au preluat o pagina de Facebook dedicata unui lunetist militar, Ohn Maung, care a castigat aclamarea nationala dupa ce a fost ranit in lupta. De asemenea, au condus un blog popular, numit Ochi opusi, care nu avea legaturi exterioare cu armata, au spus oamenii. www.viki.com
Acestia au devenit apoi canale de distributie pentru fotografii ingrozitoare, stiri false si postari inflamatorii, destinate adesea musulmanilor din Myanmar, au spus oamenii. Conturile Troll conduse de militari au contribuit la raspandirea continutului, la strigarea criticilor si la alimentarea argumentelor intre comentatori pentru a atrage atentia oamenilor. Adesea, au postat fotografii imense cu cadavre despre care au spus ca sunt dovezi ale masacrelor comise de Rohingya, a spus unul dintre oameni.
- flashscores
- radio magic fm
- enterol
- politia de frontiera
- digi romania
- moodle
- cadou
- random number generator
- radet
- lei
- doge
- news
- chiuveta bucatarie
- kiss fm
- staer
- arabesque
- laguna
- roxen
- aria triunghiului
- cizme dama
Amprentele digitale au aratat ca o sursa majora a continutului Facebook provine din zone din afara Naypyidaw, unde armata pastreaza compusi, au spus unii oameni.
Unii militari din efortul suferit de moralul scazut, au spus doi dintre oameni, in parte din cauza nevoii de a raspandi zvonuri nefondate despre oameni precum Daw Aung San Suu Kyi, laureatul Nobel si liderul civil de facto din Myanmar, pentru a le rani credibilitatea. . O farsa a folosit o fotografie reala a doamnei Aung San Suu Kyi intr-un scaun cu rotile si a asociat-o cu sugestii false ca a plecat in Coreea de Sud pentru injectii cu Botox, au spus oamenii.
Pagina de Facebook a lunetistului, domnul Ohn Maung, ofera un exemplu al tacticii militarilor. A castigat un numar mare de persoane datorita descrierilor sale despre viata de zi cu zi a unui soldat. Contul a fost preluat in cele din urma de o echipa militara pentru a scoate propaganda, cum ar fi postari care ii infatiseaza pe Rohingya drept teroristi, au spus doi dintre oameni.
One of the most dangerous campaigns came in 2017, when the military’s intelligence arm spread rumors on Facebook to both Muslim and Buddhist groups that an attack from the other side was imminent, said two people. Making use of the anniversary of Sept. 11, 2001, it spread warnings on Facebook Messenger via widely followed accounts masquerading as news sites and celebrity fan pages that “jihad attacks” would be carried out. To Muslim groups it spread a separate message that nationalist Buddhist monks were organizing anti-Muslim protests.
Image
A settlement for Rohingya arrivals in Thang Khali, Bangladesh. More than 700,000 Rohingya have fled Myanmar in what United Nations officials have called “a textbook example of ethnic cleansing.”Credit…Adam Dean for The New York Times
The purpose of the campaign, which set the country on edge, was to generate widespread feelings of vulnerability and fear that could be salved only by the military’s protection, said researchers who followed the tactics.
Facebook said it had found evidence that the messages were being intentionally spread by inauthentic accounts and took some down at the time. It did not investigate any link to the military at that point.
The military tapped its rich history of psychological warfare that it developed during the decades when Myanmar was controlled by a military junta, which gave up power in 2011. The goal then was to discredit radio broadcasts from the BBC and Voice of America. One veteran of that era said classes on advanced psychological warfare from 15 years ago taught a golden rule for false news: If one quarter of the content is true, that helps make the rest of it believable.
Some military personnel picked up techniques from Russia. Three people familiar with the situation said some officers had studied psychological warfare, hacking and other computer skills in Russia. Some would give lectures to pass along the information when they returned, one person said.
The Myanmar military’s links to Russia go back decades, but around 2000, it began sending large groups of officers to the country to study, said researchers. Soldiers stationed in Russia for training opened blogs and got into arguments with Burmese political exiles in places like Singapore.
The campaign in Myanmar looked similar to online influence campaigns from Russia, said Myat Thu, a researcher who studies false news and propaganda on Facebook. One technique involved fake accounts with few followers spewing venomous comments beneath posts and sharing misinformation posted by more popular accounts to help them spread rapidly.
Human rights groups focused on the Facebook page called Opposite Eyes, which began as a blog about a decade ago and then leapt to the social network. By then, the military was behind it, said two people. The blog provided a mix of military news, like hype about the purchase of new Russian fighter jets, and posts attacking ethnic minority groups like the Rohingya.
At times, according to Moe Htet Nay, an activist who kept tabs on it, the ties of the Opposite Eyes Facebook page to the military spilled into the open. Once, it wrote about a military victory in Myanmar’s Kachin State before the news became public. Below the post, a senior officer wrote that the information was not public and should be taken down. It was.
“It was very systematic,” said Mr. Moe Htet Nay, adding that other Facebook accounts reposted everything that the blog wrote, spreading its message further. www.blurb.com Although Facebook has taken the page down, the hashtag #Oppositeyes still brings up anti-Rohingya posts.
Today, both Facebook and Myanmar’s civilian leaders said they were keenly aware of the power of the platform.
“Facebook in Myanmar? I don’t like it,” said Oo Hla Saw, a legislator. “It’s been dangerous and harmful for our democratic transition.”
