De secole, stiinta moderna a micsorat decalajul dintre oameni si restul universului, de la Isaac Newton, aratand ca un set de legi se aplica in mod egal caderii merelor si lunilor care orbiteaza pana la Carl Sagan intonand ca „suntem facuti din lucruri stelare” – ca atomii corpurilor noastre au fost falsificati literalmente in cuptoarele nucleare ale altor stele.

Chiar si in acest context, ideile lui Gregory Matloff sunt socante. Veteranul fizician de la New York City College of Technology a publicat recent o lucrare sustinand ca oamenii ar putea fi ca restul universului in substanta si in spirit. El sustine ca un „camp proto-constient” s-ar putea extinde prin tot spatiul. Stelele pot fi entitati ganditoare care isi controleaza in mod deliberat caile. Mai clar, intregul cosmos poate fi constient de sine.

Notiunea de univers constient seamana mai mult cu lucrurile din noaptea tarzie TV decat cu jurnalele academice. Numit dupa numele sau academic formal, totusi, „panpsihismul” se dovedeste a avea sustinatori proeminenti intr-o varietate de domenii. Filosoful si omul de stiinta cognitiv al Universitatii din New York, David Chalmers, este un sustinator. La fel, in diferite moduri, sunt neurofitistul Christof Koch de la Allen Institute for Brain Science si fizicianul britanic Sir Roger Penrose, renumit pentru munca sa despre gravitatie si gaurile negre. Concluzia, sustine Matloff, este ca panpsihismul este prea important pentru a fi ignorat.

„Totul este foarte speculativ, dar este ceva ce putem verifica si fie validam, fie falsificam”, spune el.

Acum trei decenii, Penrose a introdus un element cheie al panpsihismului cu teoria sa conform careia constiinta este inradacinata in regulile statistice ale fizicii cuantice, asa cum se aplica in spatiile microscopice dintre neuronii din creier.

In 2006, fizicianul german Bernard Haisch, cunoscut atat pentru studiile sale despre stele active, cat si pentru deschiderea sa catre stiinta neortodoxa, a dus ideea lui Penrose cu un pas mare mai departe. Haisch a propus ca campurile cuantice care patrund in tot spatiul gol (asa-numitul „vid cuantic”) sa produca si sa transmita constiinta, care apoi apare in orice sistem suficient de complex cu energie care curge prin el. www.insert-bookmark.win Si nu doar un creier, ci potential orice structura fizica.



  • rapid
  • apple
  • ciorba a la grec
  • traducator
  • alexandra stan
  • steve irwin
  • coin master
  • rafael nadal
  • bratara barbati
  • epic
  • peaky blinders
  • remi etalat
  • pe surse
  • eterra
  • ani
  • asculta radio
  • ford mondeo
  • harap alb
  • johnny depp
  • casa pariurilor oferta





Intrigat, Matloff s-a intrebat daca exista o modalitate de a lua aceste argumente pacalitoare si de a le pune la incercare de observatie.

Related: Ce ne invata Einstein si Bill Gates despre calatoriile in timp

Unul dintre semnele distinctive ale vietii este capacitatea sa de a-si regla comportamentul ca raspuns la stimul. Matloff a inceput sa caute obiecte astronomice care prezinta in mod neasteptat acest comportament. Recent, s-a concentrat asupra unei anomalii putin studiate a miscarii stelare cunoscuta sub numele de Discontinuitatea lui Paranego. In medie, stelele mai reci orbiteaza galaxia noastra mai repede decat cele mai fierbinti. Majoritatea astronomilor atribuie efectul interactiunilor dintre stele si norii de gaze din intreaga galaxie. Matloff a analizat o alta explicatie. El a mentionat ca anomalia apare in stelele care sunt suficient de reci pentru a avea molecule in atmosfere, ceea ce le creste foarte mult complexitatea chimica.

Matloff a mai remarcat faptul ca unele stele par sa emita jeturi care indica intr-o singura directie, un proces dezechilibrat care ar putea determina o stea sa-si modifice miscarea. El s-a intrebat: Ar putea fi acesta de fapt un proces intentionat? Exista vreo modalitate de a spune?

Daca discontinuitatea lui Paranego este cauzata de conditii specifice din galaxie, aceasta ar trebui sa varieze de la locatie la locatie. Dar daca este ceva intrinsec stelelor – asa cum ar fi constiinta – ar trebui sa fie acelasi peste tot. Datele din cataloagele stelare existente par sa sustina aceasta din urma viziune, sustine Matloff. Rezultatele detaliate ale telescopului spatial de cartografiere Gaia, care urmeaza sa apara in 2018, vor oferi un test mai strict.

Matloff nu are iluzia ca colegii sai vor fi convinsi, dar ramane optimist: „Nu ar trebui sa verificam cel putin? Poate putem muta panpsihismul de la filozofie la astrofizica observationala ”. www.last-bookmarks.win