Rolf Strootman, Miguel John Versluys (ed.), Persismul in Antichitate. Oriens et Occidens, 25. Stuttgart: Franz Steiner Verlag, 2017. articlescad.com Pp. 557. ISBN 9783515113823. 84,00 €. gunnerdlap275.wordpress.com
Revizuit de Jan P. Stronk, Universiteit van Amsterdam ([email protected])
Versiune pe site-ul de acasa BMCR
Cuprins
Treisprezece dintre lucrarile prezentate in acest volum provin dintr-un colocviu cu acelasi titlu, desfasurat la Istanbul in perioada 24-25 aprilie 2014 si dedicat memoriei culturale si politice a Imperiului Achaemenid din antichitate. Ulterior, alti opt autori au acceptat invitatia de a-si adauga opiniile cu privire la aspectele „persanismului”, aducand totalul la 21 de lucrari, 20 in engleza si una in germana. cashhbgs968.lucialpiazzale.com Scopul colocviului a fost sa exploram „modul in care conceptul de„ persanism ”ne poate ajuta sa intelegem mai bine incurcaturile intraculturale prin care se creeaza… [memoria culturala si politica] [a Imperiului Achaemenid] si deci sa trecem dincolo de separarea traditionala intre Vest si Est care inca mai peripeste naratiunile mari ale istoriei antice si ale studiilor culturale “(7). In capitolul introductiv (9-32), editorii definesc „ Persismul „ca„ idei si asociatii care se invart in jurul Persiei si sunt adecvate in contexte specifice din motive specifice (socio-culturale sau politice) “(9). Aceasta definitie admisibila are avantajul de a oferi suficient spatiu pentru gama de fenomene aflate in discutie, extinzand de la antichitate la receptia moderna a persismului (de acum inainte fara virgule inversate). Un inconvenient al definitiei aplicate Imperiului Achaemenid este faptul ca Imperiul Achaemenid in ansamblul sau, cu diversitatea sa bogata, ar putea fi egalat prea usor cu „Persia”, chiar daca redactorii se arata constienti de acest risc (de exemplu pe 12-13 ). digitallovelist0.wpsuo.com In contributia sa finala, Shayegan evita capcana prin utilizarea cuvintelor „Iranicate” si „iranian”, chiar daca acestea ar putea foarte bine sa creeze alte probleme de definire.
Lucrarile sunt impartite in trei parti, fiecare dedicate unei teme specifice: partea I, intitulata „Persecutie, Persomania, Perserie” (33-144, 6 lucrari); 1 parte II, „Lumea elenistica” (145-266, 7 hartii); iar partea a III-a, „Perspective romane si sasaniene” (267-456, 8 lucrari). Chiar daca ultima dintre acestea ar putea parea ca ocupa o pondere disproportionata a volumului, diviziunea nu se simte dezechilibrata. Aranjamentul permite discutia cat mai multor aspecte ale persismului, avand in vedere ca un tratament exhaustiv al temei nu ar fi posibil in limitele unui singur volum. voidstar.com Spatiul este limitat si intr-o recenzie si, prin urmare, nu pot discuta despre fiecare contributie. In schimb, am selectat doua, doua si trei lucrari din partile I, II si, respectiv, III. Selectia a fost mai mult sau mai putin intamplatoare (cu exceptia excluderii contributiilor de catre colegii pe care ii cunosc personal, pentru a evita aparitia de prejudecati); lucrarile pe care le omit sunt la fel de relevante si importante ca si celelalte pentru a stabili parerea persismului pe care redactorii incearca sa o transmita si indeplinesc aceleasi standarde inalte de bursa.
Margaret C. lukastvow683.skyrock.com Miller („Citand„ Persia ”la Atena”, 49-68) discuta raspunsurile oamenilor din Atena „la intelegerea lor din Persia si la stimulul ideii in evolutie a Persiei (sau„ Persia ”)” ( 49), in principal in domeniile culturii materiale si expresiei sociale. Desi Miller considera ca persanismul a atins punctul culminant la Atena in perioada elenistica tarzie (cu reconstructia Odeionului de Perikles de catre regele capadocian Ariobarzanes II: 62-66), ea sustine, de asemenea, o observatie din 1992 a lui Sarah P. Morris2 ca Grecia a avut s-a orientat inca de la inceputurile sale. Ea observa, totusi, ca controlul achizidid asupra unui imperiu mondial complica grav conceptul Persiei ca model, intrucat atenienii si alti greci raspundeau frecvent la exemplul satrapiilor occidentale, mai degraba decat la cordonul persan, modelandu-se astfel pe societatile care deja se modelasera pe miezul persan (50). storeboard.com Cu toate acestea, Perserie figureaza in mod distinct in sfera publica ateniana, cu o referire clara la autoritatea (de stat) (vezi 55-60). Miller concluzioneaza insa ca „[i] n Atena, mostenirea durabila [a persismului] este greu de evaluat” (66).
„Persismele antice din Iranul secolului al XIX-lea: renasterea imaginarilor persepitane sub Qajars” (107-119), de Judith A. Lerner, examineaza renasterea conceptelor achemide, in special motive vizuale, din aproximativ al treilea sfert al XIX-lea secol inainte in Persia (mai degraba decat Iran, numele pe care tara l-a adoptat oficial abia in 1935), un fenomen aparent mai intai in orasul Shiraz. www.aeriagames.com Imaginile in cauza au fost extrase in mare parte din Takht-e Jamshid, mai bine cunoscut prin numele sau grec de Persepolis (aproximativ 60 km nord-est de Shiraz). Dupa cum remarca Lerner: „Contradictorie, dupa cum pare, explicatia pentru o astfel de insusire a motivelor antice,… are o mare legatura cu modernizarea Qajar Persiei – ideologic si tehnologic – si cu recuperarea unei parti din trecutul sau istoric” (107). 3 Teme pictoriale pre-islamice au ramas populare intr-o oarecare masura in timpul dinastiilor islamice anterioare, insa perioada Qajar (1785-1925 ce) a vazut o adoptie cu ridicata a imaginilor achemide, inscrisa in efortul de a forta o identitate nationala si de a construi o natiune moderna. stat. my.desktopnexus.com Lerner sustine impulsul pentru acest interes pentru trecutul Achaemenid a fost furnizat de transcrierea lui Rawlinson a inscriptiei lui Darius I la Bisitun, care s-a intamplat sa coincida cu ascensiunea sentimentelor nationaliste in Persia, impreuna cu o credinta in nevoia Persiei de a revendica o pozitie proeminenta in lume pe diferite etape.
Damien Agat-Labordere discuta „Persismul prin persecutie: Cazul Egiptului Ptolemaic” (147-162). Chiar daca modelul persan nu a avut nicio atractie mare in Egiptul elenistic, dominatia persana nu a fost uitata, iar anumite elemente ale culturii persane, precum asa-numitul banchet persan, au continuat sa influenteze practicile egiptene, in special in randul elitei, chiar si dupa perioada ahemenida . Conducatorii ptolemaici au facut tot posibilul sa denigreze stapanirea Achaemenid si sa sublinieze propria lor atitudine pozitiva fata de Egipt, poporul si zeii sai. johnnyiaac.bloggersdelight.dk Ptolemeii au folosit diferite metode de manipulare – in special a surselor scrise – pentru a castiga sprijinul elitei egiptene in razboiul lor impotriva seleleucidelor, pe care le-au infatisat ca succesorii directi ai Aheemenidilor. Metodele lor s-au intalnit cu succes diferit, doar daca, cel putin initial, amintirea egipteana a guvernarii asiriene pre-Ahemenid a fost chiar mai negativa decat amintirile despre ocupatia persana ulterioara. Programul Ptolemaic a avut insa un efect asupra elitei macedonene. In cele din urma, in decursul secolului al III-lea, in urma sentimentelor macedonene si egiptene s-au contopit, intarind puterea ptolemaica. jaidenijkw.bloggersdelight.dk
In „Imagini rivale ale regiei iraniene si ale identitatii persane in Asia Occidentala post-Aemenita” (201-222), Matthew Canepa se concentreaza asupra „dezvoltarii identitatilor regale in lumea iraniana post-Aemeni, post-selecida” (201), si in special in cultura curtii arsacide a Parthiei din Anatolia, Caucaz si nordul Iranului. Adaptarea culturii religioase si a curtii ahemenide a fost cheia pentru conducatori precum Mitridates VI (din Pont), 4 Tigranes II (din Armenia) si Arsacidii insisi. Trebuie totusi subliniat ca astfel de persanisme (Canepa subliniaza faptul ca un plural este in ordine) au fost in primul rand expresii fie ale curtii, fie ale culturilor aristocratice, nu ale practicii populare. Cu toate acestea, numai sasanienii au reusit sa revitalizeze cultura persana intr-o asemenea masura incat sa poata rivaliza mai intai, apoi in mare parte sa inlocuiasca cultura elenistica,
Valeria Sergueenkova si Felipe Rojas („Persia in mintea lor: Orizonturi memorie ahaemenide in Anatolia romana”, 269-288) examineaza utilizarea aluziilor persane de catre orasele romane din Asia Mica. biglifenow2.almoheet-travel.com In ciuda portretizarii negative a persilor in propaganda romana (numai daca se datoreaza dusmaniei romane fata de Parthia), atat comunitatile, cat si indivizii din Anatolia Romana nu doar s-au stresat, ci chiar au celebrat legaturile lor anterioare cu Persia. Acest fenomen este demonstrat de catre anatolieni care invoca idei si asociatii persane, atat in timpul ambasadelor la Roma in sine (cf. de exemplu, Analele Tacitus3.60-63) si in mai multe forme de refacere (276-281) si prin identificarea caracteristicilor si / sau a reperelor din peisaj ca origine persana. writeablog.net Autorii demonstreaza astfel ca „Roma” si „Persia” nu erau concepte antitetice, cel putin atata timp cat manifestarile persismului nu erau indreptate impotriva Romei.
Richard Gordon se concentreaza asupra cultului lui Mithra in „ Persae in spelaeis solem colunt : Mithra (s) intre Persia si Roma” (289-326). Prima aluzie literara la Mithra intr – un text roman – din cauza contextului sau vizualizat de Gordon ca Persianism – este in Statius’ Tebei , datand din perioada Flavian tarzie. In ciuda eforturilor depuse, de exemplu, FVM Cumont 5 si MJ Vermaseren, 6 pana in prezent nu au fost detectate legaturi directe intre Mithras persana si cultul roman al Mithra, ale caror practici par a fi originare in principal in cosmografia greco-romana. b3.zcubes.com Mitraismul roman este, asadar, in viziunea lui Gordon, mai degraba o insusire decat o receptie stricto sensu. Gordon incearca sa-si demonstreze punctul de vedere printr-un set elaborat de conceptii ale persismelor (de exemplu, codul vestimentar) implicat in improprietarire. Parerea lui are multe de recomandat, dar, in final, argumentul sau nu este complet convingator, ci doar pentru ca o mare parte din ea pare sa fie in cele din urma bazata pe speculatii. Gordon insusi recunoaste: „Cum arata„ mitraismul ”va fi intotdeauna o problema a modelului cu care incepe cu” (325). livecoachlab2.wordpress.com
In sfarsit, „Persismul: sau Reminiscentele ahemenide din lumea antichitatii iraniene si iranicite” (401-455) a lui M. Rahim Shayegan contribuie la o discutie larga a multor manifestari ale persismului, in opinia mea, un supliment perfect la introducerea capitol de Strootman si Versluys. Mai intai investigheaza motive iconografice extrase din monumentele si reliefurile Achaemenid in perioadele ulterioare, in special pe cea ale sasanienilor, ajungand la concluzia ca astfel de emulatii ar trebui considerate ca persisme, conform definitiei lui Strootman si Versluys. Aceasta concluzie este valabila si pentru cel de-al doilea domeniu de examinare, impactul altora „cu o constientizare a trecutului lor ahemenid” (454), ca si regii de la Pont si Commagene, care erau mai cunoscuti despre trecutul iranian decat iranienii insisi. newlessontalk5.fotosdefrases.com Un camp mai evaziv este acela al ceea ce Shayegan considera „urme intangibile”. El concluzioneaza astfel: „Strategiile discursive … www.hackster.io in redactarea si diseminarea (a continutului) inscriptiilor iraniene de-a lungul mileniilor sunt marturie ale rezistentei memoriei culturale, care, in ciuda naturii sale evazive, ar trebui implicata in discutiaPersismul “(455). Se pare ca discutia despre persanism abia a inceput. Volumul examinat ofera o baza valoroasa pentru dialogul viitor.
Volumul este bine editat si produs, cu putine erori tipografice, desi exista cateva cratime incomode. knoxchqx731.huicopper.com Mai aplaud faptul ca editorii si / sau editorul au optat pentru notele de subsol peste note, subliniind coeziunea textului si a notelor. Unitatea subiectului este accentuata de o bibliografie comunala, care este precedata de o lista de abrevieri. Absenta oricarei forme de index este totusi o dezamagire majora. Acesta este totusi un volum laudabil, in special pentru specialisti. deankwil854.lucialpiazzale.com In ciuda limbajului sau accesibil, (regretabil) nu este o colectie potrivita pentru un public mai general.
Note:
1. Ultimul cuvant este definit ca persanizare intransitiva: cf., de exemplu, contributia lui Miller (51). penzu.com
2. Detaliat in Daidalos si Originile artei grecesti , Princeton, passim .
3. Acest credit a Achaemenid trecut este , de asemenea , evidenta in literatura de specialitate, in cazul in care o renastere mare de interes – si apreciere – pentru, in special, ahemenizi este perceptibil in perioada Qajar, ca, de exemplu, Jalal-al-Din Mirza Nama- ye ḵosravan (= Cartea Regilor) (3 vols. , Teheran 1868-1871 [= 1285-1288]). Vedeti si, de exemplu, „Perceptia in Iran in epoca medievala si moderna” din: B. Jacobs si R. Rollinger (eds. ), Compania lui Blackwell in Imperiul Persan Achaemenid .
4. Mithridatids este, de asemenea, obiectul unei alte contributii in acest volum, de Charlotte Lerouge-Cohen (223-233), care sustine ca afirmatiile lor asupra radacinilor persane sau achaemenide nu au fost indreptate catre un public iranian, ci mai degraba o consecinta a
5. Lumea elenistica in care au trait. 5. In special „ Les mysteres de Mithra” , Bruxelles 19133.
6. Printre altele editor al seriei Brill Etudes preliminaires aux religions orientales dans l’Empire Romain , precum si autor al mai multor carti despre cultele Mithraic in Roman Imperiu.
