Religiile influenteaza zilnic evolutiile politice, sociale si culturale din intreaga lume. Dar nu sunt singurele viziuni asupra lumii atat de puternice. Ateismul – opinia ca nu exista Dumnezeu – are, de asemenea, profunde consecinte sociale, culturale si politice.

Unul dintre cei mai renumiti atei din Germania este filosoful Michael Schmidt-Salomon. Este cofondator si purtator de cuvant al Fundatiei Giordano Bruno, care, conform propriilor declaratii, sustine „umanismul evolutionist” si Iluminismul ca „cultura de conducere”. Este numit dupa una dintre „cele mai faimoase victime ale violentei religioase”, dupa cum spune Schmidt-Salomon: Preotul si filosoful Bruno au fost arsi pe rug in 1600 de Biserica Catolica ca „eretic”.

Intr-un interviu, Schmidt-Salomon explica ce consecinte are conceptia ateista asupra umanismului evolutionist asupra gandirii si a actiunii, unde poate fi reconciliata cu o intelegere liberala a religiei – si de ce dogmele religioase ca „masini ale timpului cultural” pot fi atat de periculoase.

Christiane Florin: Domnule Schmidt-Salomon, de ce ati decis in favoarea unei viziuni asupra lumii, a unui -ism?

Michael Schmidt-Salomon:Umanismul evolutiv are o calitate minunata: este evolutiv, adica este conceput pentru schimbare. El face schimbarea un program, deci nu exista dogme absolute, nici scripturi sfinte, nici profeti infailibili care sa aiba acces la adevarul absolut. Presupunem ca tot ceea ce oamenii spun ce cred ca este predispus la erori. Ca suntem supusi unor distorsiuni cognitive legate de timp, legate de cultura si de aceea cunostintele noastre trebuie schimbate in mod constant – si asta m-a atras foarte mult, despre acest tip de gandire, exista un imperativ categoric in acest domeniu , si anume: Trebuie sa gresim Sa lasam ideile sa moara inainte ca oamenii sa moara pentru idei gresite. Si, din pacate, acest lucru sa intamplat prea rar in istorie.

„Nu as spune ca credinta in Dumnezeu a fost infirmata”

Florin: Nu te-ai nascut umanist evolutionist. Nu au fost botezati ca atare, asta ar fi o contradictie in sistem. Cum ai ajuns acolo?

Schmidt-Salomon: Ei bine, de fapt am fost botezat catolic. In copilarie si inca si astazi, am avut o mare nevoie de consistenta logica. Deci, atunci cand cineva s-a contrazis intr-o propozitie sau a sustinut lucruri care nu puteau fi impacate cu faptele evidente, mereu m-a iritat foarte mult.

Florin: Ce a fost asta, de exemplu, care te-a iritat in copilarie?

Schmidt-Salomon: De exemplu, daca oamenii cred de fapt ca o persoana a murit acum 2.000 de ani si a inviat din morti si ca va gasi de fapt mantuirea daca il urmeaza pe acest om, de ce nu mai incearca mai mult? Si in acelasi timp, desigur, m-am intrebat: poate fi chiar adevarat ca aceasta poveste s-a intamplat? Sau este un fel de stiri false din trecut, ca sa spunem asa? Desigur, nu aveam termenul pe atunci, dar m-am gandit mult la asta. De asemenea, am fost gata sa fiu convins de orice credinta religioasa, dar nu a functionat.

Studii biblice – Profesorul si stirile false

Simone Paganini aplica un nou termen unei carti vechi si cauta „Stiri false in Biblie”. Si il gaseste: cu marul Evei, fecioria Mariei – si cu pretentia papilor la putere.

Florin: Evolutia umanismului evolutionist preia biologia evolutiei – si asta inseamna, printre altele, ca relatarea biblica a creatiei este infirmata. De ce este infirmata credinta in Dumnezeu cand se spune ca relatarea creatiei este incorecta, ca nu s-ar fi putut intampla asa?

Schmidt-Salomon:Nu as spune ca credinta in Dumnezeu a fost infirmata. Problema cu acest termen Dumnezeu este ca nu a fost definit in mod adecvat sau ca exista nenumarate definitii ale lui Dumnezeu. Nu pot spune in sine ca toate definitiile contrazic cunostintele noastre stiintifice. Am intalnit oameni care spuneau: „Dumnezeu este doar suma fiintei”. Sau: „Dumnezeu este iubire”. Deoarece nu ma indoiesc de existenta acestui univers sau de posibilitatea iubirii, nu am niciun motiv sa trebuiasca sa resping aceste idei ale lui Dumnezeu. Ca filosof, as insista doar sa chem dragostea, iubirea si universul, universul si fiinta, pentru ca altfel ar duce la confuzie. Bineinteles, dificultatile mele sunt date  

„Foarte util, foarte absurd, foarte periculos”

Florin: respingi religia pentru tine. De ce ai vrea ca si altii sa-si ia ramas bun de la religie? Sau as putea intreba invers: faci prozelitism pentru umanismul tau evolutiv?

Schmidt-Salomon:Ei bine, vreau sa conving oamenii cu argumente bune. Asta nu inseamna nici macar ca resping toate religiile. Cu siguranta exista suprapuneri intre filozofia mea si anumite curente care au aparut in toate religiile. De exemplu, mari asemanari cu Meister Eckhart in crestinism, hinduismul Advaita, budismul zen, cu unele curente sufiste in islam, sunt un mare adept al Spinozei – ei bine, a fost interzis din comunitatea evreiasca – deci nu asa as face spun in general ca resping religia. De fapt, vad religia ca pe o comoara culturala a omenirii, acolo poti gasi ceva semnificativ, dar si multe prostii si, din pacate, multe lucruri periculoase. As sfatui doar sa supunem religia unui examen critic.

Florin: Care este lucrul periculos la religii? Presupun – sau stiu: nu vizati o singura religie, dar este ceva fundamental periculos pe care il atestati.

Schmidt-Salomon: Este acest accent puternic pe presupuse valori absolute, eterne. Stim ca umanitatea sa schimbat pe parcursul evolutiei sale culturale. Ca ne-am dezvoltat de fapt in termeni etici, de la fiinte care initial nu gandeau decat in ​​limitele propriei lor hoarde, mai tarziu probabil in limitele propriei comunitati religioase sau ale propriei natiuni, pana la formularea drepturilor universale ale omului. Religiile au aparut intr-un moment in care aceste idei nu erau capabile sa ajunga la un consens in societati, deci sunt adesea ceva asemanator masinilor culturale ale timpului care aduc valori in prezent care sunt de fapt depasite de mult.

„Din pacate, caritatea si ura pentru departe merg mana in mana” 

Florin: Care sunt valorile tale?

Schmidt-Salomon: De exemplu, exista aceasta concentrare asupra propriului grup. Adevarata problema etica nu consta in iubirea pentru aproapele, ci in „ura fata de oamenii indepartati”. Din pacate, caritatea si ura merg mana in mana, de regula. Religiile nu au o etica, au intotdeauna doua etici: o etica pentru membrii propriei religii si una complet diferita pentru cei din afara.

Florin: Ce vrei sa spui cu asta? Ca imaginea externa este, ca sa spunem asa, mai inofensiva decat imaginea transmisa intern sau invers?

Schmidt-Salomon: Nu. Dumnezeu se arata iubitor, milostiv, bun si credinciosul ar trebui sa se arate celor care sunt pe calea cea buna a virtutii.

Florin: Nu chiar. Daca luati Noul Testament: Isus se intoarce catre cei care nu sunt pe calea cea buna a virtutii si spune: Oricum te voi ajuta.

Schmidt-Salomon:Da, dar apartin aceleiasi comunitati. Dar pentru cei care nu respecta aceasta, in ciuda instructiunii, este destinat focul iadului etern. Pasajele in care Isus descrie acest lucru sunt extraordinare. Puteti gasi chiar aceste pasaje in Predica de pe munte sau in birourile corespondentilor. De exemplu, daca te uiti la o femeie cu pofta, ar fi mai bine pentru tine sa-ti fi smuls ochii din cap decat sa vezi eternul foc al iadului in care viermele nu moare niciodata. Acestea sunt mesaje foarte masive de violenta, care sunt prezentate si in Noul Testament si, de asemenea, in Apocalipsa lui Ioan. Nu stiu niciun pasaj din de Sade care sa fie atat de marcat de sadismul nemarginit al pedepsei altora. Si asta este de fapt ceea ce constituie religiile: Ei creeaza coeziune in propriul grup in timp ce se separa de ceilalti. Aceasta este radacina dusmaniei de grup.

Aceasta explica, de asemenea, de ce avem astazi aceasta ciudata internationala a nationalistilor din intreaga lume, in care sovinistii nationali se combina cu oamenii religiosi reactionari. Indiferent unde te uiti in lume. Este un fenomen de crestinism, evanghelici in SUA, catolici in Polonia …

„Curentele religioase nationaliste si reactionare merg impreuna”

Florin: Ortodocsii …

Schmidt-Salomon: … ortodocsii din Rusia. Ati legat-o de valorile nationale din Islam in Arabia Saudita, Turcia si Iran. O aveti si cu evreii ultraortodocsi din Israel. O aveti cu hindusii radicali si cu budistii radicali. Acesta este un fenomen: aceasta fuziune a curentelor religioase nationaliste si reactionare. Si, in opinia mea, putem scapa de acest lucru numai daca scapam de acest discurs identitar …

Michael Schmidt-Salomon vede nationalismul si religia in stransa colaborare in multe locuri (picture-alliance / AP / Alexander Zemlianichenko)

Florin: Ati citit acum Biblia – sau, in general, cartile sfinte – la fel de fundamentalista ca un fundamentalist. Nu se pot defini afirmatiile care glorifica violenta din Biblie sau din Coran, dar, desigur, le puteti clasifica cu putine cunostinte, le puteti pune in perspectiva si, cu un motiv intemeiat, puteti distinge si celelalte afirmatii.

Schmidt-Salomon: Da, desigur. Acesta poate fi.

Florin: Nu poti citi o astfel de carte fara prejudecati si fara cunostinte si spune: Este acolo si o voi face acum.

Schmidt-Salomon: Absolut. Da / Da. Asadar, nu ma indoiesc ca virtuozii exegetici sunt capabili sa faca asta. Dar exact asta trebuie sa le transmita credinciosilor. Si este doar cazul in care interpretarea umana a acestor scripturi religioase nu functioneaza in mod evident in aceeasi masura.

„Am mai multe in comun cu teistul Albert Schweitzer decat cu ateul Josef Stalin” 

Florin: In ceea ce priveste identitatea pe care ati descris-o, as spune: Fiecare religie are curente diferite: fundamentalist, liberal, conservator, ultraconservator, reactionar. De multe ori veti gasi o puternica opozitie intre liberali si fundamentalisti. Se lupta unul cu altul mult mai puternic decat unul lupta cu cealalta religie. Este adevarat acest lucru cu aceasta „ura indepartata”, nu este mai mult polaritatea din propria religie?

Schmidt-Salomon: Da, bine. amigoru.ru Daca un membru al grupului, adica un membru al propriului sau grup, se abate de la calea data a propriei matrice de constiinta, atunci el este chiar mai periculos decat cineva care vine direct din exterior. De aceea am avut aceste argumente dure intre catolici si protestanti si – acum inca – intre sunniti si siiti.

(dpa) 100 de ani de la Heinrich Boll –

il admira pe rebelul catolic Isus, dispretuia Biserica Catolica si CDU. Cum a aparat scriitorul Heinrich Boll catolicitatea impotriva catolicismului. O conversatie despre ipocrizie, atitudine si umanitate.



  • twitch
  • english to romanian
  • etsy
  • cheile bicazului
  • gucci
  • james charles
  • fantezii erotice
  • jocurile olimpice
  • the west
  • anxietate
  • radio europa fm
  • digisport
  • perdele si draperi
  • romantic fm
  • tei
  • range rover
  • litoralul romanesc
  • omega 3
  • tommy hilfiger
  • huhurez.com




Sunt total de acord cu tine: religiile sunt extrem de ambivalente: exista curenti foarte liberali si exista curenti foarte autoritari. De altfel, veti gasi acest lucru si cu ideologii ateiste. Sunt de parere ca aceasta presupusa disputa intre teism si ateism este o lupta falsa, pentru ca nu conteaza deloc. Am mult mai multe in comun cu teistul Albert Schweitzer decat cu ateul Iosif Stalin.

Florin: Daca da, atunci pericolul pe care l-ati descris mai devreme nu este deloc in esenta religiosului, ci si altceva functioneaza acolo. Daca iau drept exemplu drepturile omului, care sunt foarte importante pentru dumneavoastra. Exista incalcari uriase ale drepturilor omului in numele religiilor, impotriva drepturilor homosexualilor, impotriva drepturilor femeilor, de exemplu. Ar trebui sa va puteti conecta destul de bine cu curentele liberale ale religiilor in numele drepturilor omului.

Schmidt-Salomon: Si noi facem asta …

„Fara iad si diavol, actul de rascumparare al lui Isus este la fel de interesant ca o lovitura de pedeapsa fara o echipa adversa”

Florin: Atunci ceea ce separa nu ar fi intrebarea: religioasa sau nereligioasa, ci altceva.

Schmidt-Salomon: Intrebarea este in ce masura acesti crestini liberali si musulmani corespund de fapt tipului ideal al religiei lor. Procesul de iluminare a avut loc si in religii. Si problema pe care o vad doar este ca exista aceasta auto-secularizare in aceste comunitati religioase si ca aceste curente liberale sunt mult mai putin potrivite pentru a lega oamenii decat de cele autoritare. Acesta este un fenomen pe care il putem vedea in intreaga lume: cu cat este mai libera o comunitate religioasa, cu atat este mai probabil sa piarda adepti. Si cu cat este mai autoritar, cu atat este mai probabil sa retina sustinatori.

Si asta are legatura cu natura religiei. Pentru ca ceea ce face ca o persoana sa isi stabileasca viata pe o anumita religie? Este convingerea ca aici este in joc ceva cu adevarat important. Credinta intr-o religie pura metaforica nu are deloc drama interioara, nu ii leaga de fapt pe oameni de aceasta viziune asupra lumii, pentru ca trebuie sa faci sacrificii, ca sa zic asa, pentru a apartine alesilor unei comunitati religioase. Actul de rascumparare al lui Isus este la fel de interesant fara iad si diavol ca si loviturile de pedeapsa fara o echipa adversa. 

Oamenii se intreaba: De ce ar trebui sa urmez o religie care ar putea fi interpretata asa sau altfel? Sustin foarte mult curentii liberali din cadrul religiilor. De exemplu, i-am sugerat lui Mouhanad Khorchide sa scrie o carte despre umanismul islamic dupa ce prietenul meu Hamad Abdel-Samad a scris o carte despre fascismul islamic.

Florin: Nu preziceti niciun succes misionar pentru aceste curente liberale.

Schmidt-Salomon: Mi-e teama ca aceasta forma de religie liberala, iluminata, este un fenomen cultural pe moarte, comparabila cu corurile masculine care „canta la fantana din fata portii”. Acest lucru este desigur periculos, deoarece acesti credinciosi liberali au furnizat interfata dintre credinciosii fundamentalisti pe de o parte si oamenii pur laici pe de alta parte. Daca acest lucru se topeste, este un proces periculos. Cred ca este exact ceea ce putem observa in prezent in lume, aceasta polarizare in tabere care cu greu au ceva in comun.

„Oricine nu crede in dezvoltarea ulterioara a speciei noastre nu este un umanist, ci un cinic” 

Florin: Beneficiati de faptul ca nu atat de multi oameni sunt membri ai unei biserici incat fie renunta sau nu sunt botezati deloc?

Schmidt-Salomon: Te referi la Fundatia Giordano Bruno?

Florin: Da, fundamentul si viziunea asupra lumii careia le apartin. Va fi mai putin pentru unii si mai mult pentru tine?

Schmidt-Salomon: Cred ca acest proces nu este atat de clar. Nu. De asemenea, trebuie sa spun ca exista intr-adevar catolici si protestanti liberali – membri ai bisericii – care au sprijinit Fundatia Giordano Bruno, chiar preoti si pastori. Nu e ca si cum ai putea judeca oamenii dupa denumirea lor. Insa procesul de descrestinizare si de-biserizare este constant si nu va incetini, deoarece nu este legat doar de faptul ca oamenii parasesc biserica, ci si de faptul ca relatia dintre cei nou-botezati si cei morti este foarte nefavorabil pentru statisticile bisericii.

(imagine alianta / dpa / Lino Marcel Mirgeler) Despre viitorul crestinismului in Germania – piticirea marilor biserici

Numarul recent de iesiri din biserica este chiar mai dramatic decat inainte. Studiile prezic ca bisericile populare vor injumatati numarul membrilor. Este amenintat sfarsitul crestinismului in Germania?

Florin: Am raportat de mai multe ori despre ereticii obisnuiti, inclusiv despre zilele eretice, care au avut loc la marginea Zilei Catolice. S-a observat ca s-a vorbit la fel de mult despre biserici acolo ca si la evenimentele bisericesti. Daca bisericile ar fi disparut, ar mai exista ceva de vorbit sau s-ar desprinde un subiect foarte mare atunci cand nu mai ai opusul? biserica? 

Schmidt-Salomon: Nu. Pentru ca asta distinge umanismul evolutionist de critica pura a bisericii. Este o viziune asupra lumii. O viziune umanista asupra lumii. Ce inseamna asta? Daca un teist se distinge prin credinta sa in Dumnezeu, un umanist se distinge prin credinta sa in om. Aceasta nu inseamna ca umanistii considera ca fiintele umane sunt asemanatoare cu zeii, dar inseamna ca au incredere ca putem crea conditii de viata mai bune, mai libere, mai corecte decat gasim astazi. Oricine nu poate crede in dezvoltarea ulterioara a speciei noastre nu este un umanist, ci un cinic.

Este marea sarcina de a face conditiile de viata umane mai libere si mai echitabile. Chiar si dincolo de conditiile de viata umane, pentru ca nu suntem singurele fiinte de viata simtitoare de pe aceasta planeta. Avem o sarcina foarte mare, iar Fundatia Giordano Bruno se dedica acestei sarcini intr-un numar mare de proiecte. Incercam sa realizam un metabolism mai bun cu natura, in domeniul ecologiei, incercam sa stabilim drepturile animalelor in constiinta noastra. Toate acestea sunt intrebari care trebuie tratate complet separat de intrebarea daca exista sau nu biserici.

„Ateism nou – varful unui aisberg ideologic critic pentru religie”

Florin: Si ce ar fi mai bine daca mai putini oameni ar fi religiosi? Multi oameni religiosi sunt dedicati protectiei climatice in scopuri caritabile.

Schmidt-Salomon: Problema este ca termenul religios pe care il folositi in intrebare nu este clar definit.

Florin: Dar aveti o definitie clara. Trebuie sa stii ce critici.

Schmidt-Salomon: Exista domenii ale religiei pe care nu le critic deloc. Schleiermacher a descris religiosul ca fiind simtul si gustul pentru infinit. Vreau sa spun ca o perspectiva evolutiva care serveste, de asemenea, dimensiunilor vaste ale universului nostru mult mai puternic decat naratiunile religioase antropocentrice pe care le cunoastem. Oricine a devenit sensibil la magia reala a cosmosului nu va fi atat de usor de laudat cu magia lenesa a povestilor de creatie concentrate in jurul omului. Acesta este un aspect.

Al doilea aspect este: Daca ne uitam la institutiile religioase, daca ne uitam la ce conflicte exista la nivel mondial, conflictele sunt cauzate de un mod non-evolutiv de a privi lumea. Noul ateism, despre care s-a vorbit atat de mult, a fost doar varful unui aisberg ideologic, critic pentru religie. Ceea ce este sub suprafata este mult mai mare. Nu este vorba doar de a crede in Dumnezeu. Este vorba despre intrebarea daca putem dezvolta o viziune asupra oamenilor si asupra lumii care este de fapt la nivelul secolului 21. Exista inca o suma incredibila de atins. Acesta este adevaratul lucru: este vorba despre un nou umanism, este despre o viziune rationala a lumii bazata pe dovezi. 

„Toata lumea traieste in bule filtrante” 

Florin: Acum se poate dovedi stiintific ca oamenii nu sunt pe deplin rationali.

Schmidt-Salomon: De asemenea, nu ar fi rational sa ne dorim intotdeauna sa fim rationali.

Florin: Exact. 

Schmidt-Salomon: Sigur, preferam gandirea rapida si nu ne place sa reflectam prea mult. Nimeni nu tanjeste sa aplice principiile rationalismului critic, adica sa aiba propriile convingeri falsificate. Cu totii traim in bule filtrante si proiectam lumea in conformitate cu asteptarile noastre. 

Florin: Si tu? 

Schmidt-Salomon: Da, desigur. Toate traiesc in bule de filtru. Nimeni nu a existat in afara bulelor de filtru. Cu toate acestea, nu toate bulele filtrante sunt la fel. Exista bule filtrante care intr-o oarecare masura indeplinesc criteriile rationalitatii si cele care le incalca grosolan. 

Giordano Bruno, filosof si astronom modern (1548-1600) (Gundling)

Florin: Capacitatea de a critica este foarte importanta (pentru umanismul evolutionist). In acest moment monumentele sunt demolate, la propriu si la figurat. Cat de critic vedeti ostilitatea lui Giordano Bruno fata de evrei? Trebuie sa veniti cu un nou nume pentru fundatie? 

Schmidt-Salomon: Nu. Giordano Bruno era ostil oricarei religii, se poate spune. Oricine ar trebui sa creada cu adevarat ca Giordano Bruno urmareste chiar de la distanta aceasta ura eliminatorie fata de evrei sau antisemitism precum Martin Luther, se insala foarte mult. 

„Nu exista profeti infailibili – acest lucru se aplica si lui Giordano Bruno” 

Florin: Ce s-ar intampla ca tu sa spui: „Este atat de multa critica incat trebuie sa schimbam numele, suntem dedicati unui nume de fundatie care nu are o persoana ca centru”? 

Schmidt-Salomon:Am numit Giordano Bruno numele fundatiei din diferite motive. Pentru ca este cea mai faimoasa victima a violentei religioase, pentru ca a anticipat idei pe care le putem intelege cu adevarat doar astazi. Tocmai de aceea a fost ars pe rug dupa sase ani intunecati de inchisoare. Noi, ca fundatie, ne vedem ca pe o avangarda. Vrem sa aducem o perspectiva viitoare care nu poate fi inca gandita de o majoritate, dar care ar putea misca oamenii in viitor. app.rutv.me Intotdeauna trebuie sa incercati sa aduceti in dezbatere idei care au sansa sa ne faca ca specie putin mai libera, putin mai rationala, putin mai toleranta. De aceea am recurs la Giordano Bruno, 

Florin: Acesta este si un fel de canonizare. 

Schmidt-Salomon : Nu. Exista multe propozitii complet nebunesti in Giordano Bruno. Am spus deja: Pentru noi nu exista profeti infailibili care sa fi inchiriat adevarul pentru ei insisi. Acest lucru se aplica si lui Giordano Bruno. Cu siguranta nu este filosoful meu preferat, dar reprezinta ceva ce se intelege in intreaga lume.

Declaratiile interlocutorilor nostri reflecta propriile lor opinii. Deutschlandfunk nu adopta propriile declaratii facute de interlocutorii sai in interviuri si discutii.