Musulmani care se roaga la mormantul unui sfant sufist miercuri in Srinagar, Kashmir.Credit … Danez Ismail / Reuters
Sufismul este o forma mistica a Islamului, o scoala de practica care accentueaza cautarea interioara a lui Dumnezeu si evita materialismul. A produs unele dintre cele mai iubite literaturi din lume, precum poeziile de dragoste ale juristului iranian Rumi din secolul al XIII-lea. Adeptii sai moderni pretuiesc toleranta si pluralismul, calitati care, in multe religii, ii tulbura pe extremisti.
Dar sufismul, adesea cunoscut sub numele de misticism islamic, a fost atacat violent in ultimii ani. Vineri, militantii au luat cu asalt o moschee sufista din Peninsula Sinai, ucigand cel putin 305 de persoane in ceea ce oficialii numesc cel mai grav atac terorist din istoria moderna a Egiptului. Atacul a urmat mai multor atacuri asupra sanctuarelor sufiste din Pakistan in ultimul an, efectuate de extremistii sunniti. (Marea majoritate a sufisilor sunt sunniti, desi unii sunt siiti.)
Care este aceasta forma de credinta islamica si de ce a fost atacata?
Imagine
Sufi in timpul unui festival religios din aceasta luna in Lahore, Pakistan. Credit … Arif Ali / Agence France-Presse – Getty Images
Radacinile si practicile sufismului
Sufismul, cunoscut sub numele de tasawwuf in lumea vorbitoare de araba, este o forma de misticism islamic care pune accent pe introspectie si apropierea spirituala de Dumnezeu.
Desi este uneori inteleasa gresit ca o secta a Islamului, este de fapt un stil de cult mai larg care transcende sectele, directionand atentia adeptilor catre interior. Practica sufista se concentreaza pe renuntarea la lucrurile lumesti, purificarea sufletului si contemplarea mistica a naturii lui Dumnezeu. Adeptii incearca sa se apropie de Dumnezeu cautand invatarea spirituala cunoscuta sub numele de tariqa.
Confuzia cu privire la sufism este obisnuita, chiar si in randul musulmanilor, potrivit imamului Feisal Abdul Rauf, un cleric sufist american de origine egipteana care a predicat in New York City timp de multi ani si a fondat Casa Cordoba, care promoveaza o imagine moderata a Islamului in Occident.
„Nu este altceva decat dimensiunea spirituala” a Islamului, a spus clericul, care merge pe langa Imam Feisal, intr-un interviu telefonic. „Este Islamul, dar ne concentram pe meditatie, pe sesiuni de scandare, care ii permit musulmanului sa aiba inima deschisa. Miturile pe care oamenii le au despre sufis sunt similare cu miturile pe care oamenii le au despre musulmani. ”
Pentru o vreme, incepand cu secolul al XII-lea, sufismul a fost un pilon al ordinii sociale pentru civilizatia islamica si, de atunci, s-a raspandit in intreaga lume musulmana si in China, Africa de Vest si Statele Unite. Pe masura ce sufismul s-a raspandit, a adaptat elemente ale culturii si credintelor locale, facandu-l o practica populara.
Alexander D. Knysh, profesor de studii islamice la Universitatea din Michigan si expert in sufismul modern, il descrie ca pe o „miscare foarte larga, amorfa”, practicata atat in traditiile sunnite, cat si in cele siite.
Sufismul a modelat literatura si arta de secole si este asociat cu multe dintre cele mai rezonante piese ale „epocii de aur” a Islamului, care dureaza de la aproximativ secolele al VIII-lea pana la al XIII-lea, inclusiv poezia lui Rumi.
In vremurile moderne, viziunea predominanta a islamului sufist este una a „iubirii, pacii, tolerantei”, a explicat dl Knysh, ceea ce duce la acest stil de inchinare care devine sinonim cu islamul iubitor de pace. www.goodreads.com
Imagine
O inmormantare pentru victimele unui atentat sinucigas care i-a vizat pe musulmanii sufisti din Pakistan in februarie.Credit …
- crisana
- elrond price
- sandero
- pro tv program
- yahoo mail conectare
- seminee
- jean claude van damme
- convert jpg to pdf
- dubai
- stiri pro tv
- zona zoster
- verificare bilet
- masina
- fiverr
- youtube converter
- samsung s9
- ford mustang
- program amc
- pantofi barbati
- urgent cargus awb
Asif Hassan / Agence France-Presse – Getty Images
De ce extremii au vizat sufisii
In timp ce unii musulmani considera sufii ca fiind ciudati, chiar excentrici, unii fundamentalisti si extremisti vad sufismul ca pe o amenintare, iar adeptii sai ca eretici sau apostati.
In februarie, militantii aliniati la Statul Islamic au atacat credinciosii la mormantul unui filosof sufist intr-o parte indepartata din sudul Pakistanului, ucigand peste 80 de persoane, pe care militantii le-au descris drept politeisti. Sufii care se roaga la mormintele sfintilor – o baza practica a grupului – au fost, de asemenea, atacati in India si Orientul Mijlociu.
Statul Islamic vizeaza sufisii, deoarece considera ca este valabila doar o forma fundamentalista a islamului sunnit.
Unii fundamentalisti vad respectul fata de sfinti, care este comun in Islamul siit, ca o forma de idolatrie, deoarece, in opinia lor, arata devotament fata de altceva decat venerarea unui Dumnezeu singular. Unii considera sufisii apostati, deoarece sfintii nu faceau parte din practica initiala a Islamului la vremea profetului Mahomed, care a murit in 632.
„Adversarii sufismului vad altarele si acesti sfinti vii ca idoli”, a explicat dl Knysh. „Existenta si inchinarea lor incalca principiul principal al Islamului, care este unicitatea lui Dumnezeu si unicitatea obiectului de inchinare”.
Chiar daca hard-line-urile sunnite au privit mult timp sufii si siitii drept eretici, retelele teroriste precum Al Qaeda si statul islamic au dezbatut daca uciderea lor este justificata.
Cele doua grupari teroriste s-au confruntat daca sa se concentreze asupra „dusmanului indepartat”, a tarilor occidentale puternice precum Statele Unite sau a „dusmanului apropiat”, guvernele represive din lumea musulmana. La inceputul razboiului din Irak, cand organizatia predecesora a Statului Islamic a vizat majoritatea siita a Irakului, in speranta promovarii conflictului sectar, Al Qaeda l-a criticat pe liderul grupului irakian din acea vreme, Abu Musab al-Zarqawi, pentru ca a facut acest lucru.
Cand o ramura din Al Qaeda a capturat nordul Mali in 2012, militantii au folosit tarnacopi si buldozere pentru a distruge vechile mausolee ale sfintilor sufisti din Timbuktu. Insa documentele recuperate in nordul Mali au aratat ca militantii din Mali au actionat fara permisiunea liderilor lor, care au scris pentru a-si exprima consternarea, sustinand ca distrugerea – desi justificata teologic – a fost neinteleapta, deoarece a determinat populatia sa se intoarca impotriva lor.
Desi Al Qaeda a vizat, de asemenea, site-urile sufiste, statul islamic s-a deosebit cerand atacuri brutale impotriva sufisilor.
Imagine
Un festival religios sufist in Tanta, Egipt, in 2008. Credit … Shawn Baldwin pentru The New York Times
Statutul sufisilor in Egipt
Desi niciun grup nu si-a revendicat inca atacul de vineri, acesta a purtat unele dintre caracteristicile asalturilor anterioare asupra crestinilor copti din Egipt. In toamna anului 2016, afiliatul local al Statului Islamic a sustinut ca a executat un cleric sufist care avea aproximativ 100 de ani.
Obiectiile religioase ale fundamentalistilor fata de stilul de cult sufist pot sa nu fie singurul factor din spatele atacurilor asupra sufisilor.
Expertii spun ca legaturile amiabile dintre Sufi si guvernul egiptean ar putea fi, de asemenea, un factor care confera atacului o dimensiune politica. Presedintele Egiptului, Abdel Fattah el-Sisi, care a preluat puterea dupa ce armata a rasturnat un presedinte islamist ales democratic, Mohamed Morsi, a promis ca va face o treaba mai buna la protejarea minoritatilor religioase, care au fost evitati cand partidul domnului Morsi, Fratia Musulmana, era la putere. Prin uciderea sufisilor, militantii ar putea incerca sa submineze autoritatea domnului Sisi.
La fel ca omologii sai din alte cateva tari cu majoritate musulmana, guvernul egiptean sustine sufisii pentru ca ii vede ca membri ai unei fractiuni moderate, gestionabile, care este putin probabil sa se angajeze in activitati politice, deoarece prioritatile lor sunt orientate spre interior. www.instructables.com
Sestii Sufi accepta, in general, legitimitatea statului, ducand la tensiuni cu musulmanii care se opun guvernelor lor si sunt dispusi sa actioneze in legatura cu nemultumirea lor – cu violenta, daca este necesar.
„Ei cred ca societatea se misca intr-o directie gresita si sufisii ajuta si incurajeaza autoritatile pe aceasta cale corupta”, a spus dl Knysh. „In anumite privinte, motivele lor sunt foarte politice. Ei spun: „Daca sufisii sustin acest lucru, vom fi impotriva lor”, mai mult sau mai putin. ”
Imamul Feisal a spus ca atacurile asupra credinciosilor sufisti, pe langa faptul ca sunt un „pacat major”, sunt rezultatul politizarii religiei in regiune in ultimele decenii. Egiptul, in special, a spus el, este un loc in care aceasta politizare a alimentat extremismul.
„Cand religia devine politizata”, a spus Imam Feisal, „nu este bine”.
