Washington DC, 2 iulie 2012. James Cole, purtatorul de cuvant al Departamentului de Justitie, a anuntat una dintre cele mai mari amenzi corporative din istoria SUA: trei miliarde de dolari. Compania farmaceutica britanica Glaxo-Smith-Kline, pe scurt GSK, a pledat vinovata ca a mituit sute de medici cu vacante gratuite de snorkeling in Hawaii si bilete la concertele Madonna. Medicii trebuie sa prescrie copiilor antidepresivul Paxil, care nu a fost aprobat pentru copii. De asemenea, grupul s-a pledat vinovat ca a deturnat studii care aratau pericolele conexe.
Cateva luni mai tarziu: un sat din stepa Kenya est-africana. Postul de televiziune britanic ITV arata doi barbati cu gulerele camasii deschise discutand cu taranele sarace. Unul este Sir Andrew Witty, CEO al Glaxo-Smith-Kline din 2008, tocmai innobilat de regina britanica pentru serviciile oferite industriei farmaceutice, abia numit cancelar al Universitatii din Nottingham, a carui cercetare farmaceutica este cofinantata de GSK. Sir Andrew a obtinut profit de aproape zece miliarde de euro in 2012 – in ciuda amenzii de trei miliarde de dolari din SUA. Celalalt domn este Frederick Forsyth, seful renumitei organizatii caritabile pentru copii „Salvati copiii” din Marea Britanie. „Salvati copiii” tocmai a semnat un parteneriat de 20 de milioane de euro cu Glaxo-Smith-Kline.
Acest parteneriat nu este un caz izolat: de cativa ani in urma, tot mai multe organizatii internationale din domeniul cooperarii pentru dezvoltare – pe scurt: ONG-uri – incheie parteneriate cu corporatii multinationale: companii petroliere precum Exxon Mobile si Chevron, giganti farmaceutici precum precum GSK si Pfizer, companii alimentare precum Unilever, Mondelez, Kellogg, Coca-Cola si Pepsico – toate acestea sau fundatii fondate de acestia coopereaza acum cu mari ONG-uri internationale precum „Salvati copiii”, „Viziunea lumii”, „Care International “si Oxfam. Acest lucru poate fi gasit pe site-urile ONG-urilor.
Se pune intrebarea: este justificat din punct de vedere etic faptul ca organizatiile de ajutor accepta si bani de la companii care actioneaza ilegal sau condamnabil etic? Nu exista conflicte de interese grave?
Corporatiile folosesc credibilitatea ONG-urilor
Economistul canadian Genevieve Lebaron, care preda la Universitatile Sheffield si Yale, a publicat o carte despre parteneriatele dintre ONG-uri foarte respectate si corporatii multinationale.
„Mai multe dintre aceste parteneriate au aparut dupa criza financiara din 2008/2009, cand multe corporatii au vazut ca modelul lor de crestere si credibilitatea lor sociala erau puse la indoiala. Au incercat sa reconstruiasca credibilitatea prin parteneriate cu ONG-uri. Nu mai doreau sa fie cauza unor astfel de probleme. ca schimbari climatice si exploatare, dar ca parte a solutiei. Corporatiile au folosit, de asemenea, legitimitatea si credibilitatea organizatiilor pentru a vinde mai multe produse si a se extinde la nivel global. “
Celebrele pachete de ingrijire: astazi, multe organizatii de ajutor se bazeaza pe donatii de la corporatii. (Imago stoc si oameni)
De exemplu, grupul britanic-olandez Unilever, care vinde de mult timp majoritatea produselor sale catre asa-numitele tari in curs de dezvoltare. In septembrie 2015, CEO-ul Unilever, Paul Polman, a fost citat la o intalnire a liderilor de afaceri din New York:
“Cele sase milioane de copii sub cinci ani care mor din cauza bolilor infectioase in fiecare an sunt o oportunitate excelenta de a vinde sapun; cei 800 de milioane de oameni care merg la culcare flamanzi sunt o oportunitate excelenta de a ne extinde afacerea cu alimente.”
In ultimii ani, Unilever a stabilit o noua tendinta pentru companiile multinationale: grupul sustine ca isi bazeaza afacerea la nivel mondial pe principiul durabilitatii. In cadrul unor parteneriate in valoare de milioane cu aproape toate ONG-urile majore implicate in cooperarea pentru dezvoltare, Unilever nu doar doneaza, ci joaca si un rol cheie in conturarea cooperarii.
Banii sunt cel mai important motiv pentru ONG-urile non-profit de a coopera cu companiile. Acest lucru este confirmat de sondaje efectuate de compania americana Devex, care opereaza cea mai importanta platforma online din lume pentru actorii din cooperarea pentru dezvoltare.
Un alt motiv este optiunea de a beneficia de logistica, precum si de cunostintele tehnice si comerciale ale acestor companii. Si: unele organizatii de ajutor spera sa poata influenta comportamentul comercial al companiilor odata ce se aseaza la masa cu ele.
Practic, toate ONG-urile au, de obicei, orientari destul de generale cu privire la care companii pot coopera: ar trebui sa impartaseasca valorile ONG-urilor, sa le respecte independenta, iar cooperarea sa fie transparenta si lipsita de ambiguitati.
Pot aparea conflicte de interese grave
Cu toate acestea, lucrul cu marile corporatii poate genera si conflicte de interese grave; poate influenta modul in care functioneaza si structureaza organizatiile; le poate afecta credibilitatea.
„Salvati copiii”, cu sediul in Marea Britanie, este, fara indoiala, cea mai puternica organizatie caritabila din lume – cu venituri anuale din donatii, castiguri de capital si subventii guvernamentale de peste doua miliarde de dolari. Organizatia a obtinut un mare merit in sustinerea drepturilor copiilor, a ingrijirii sanatatii si a educatiei pentru copii. „Salvati copiii” a dezvoltat, de asemenea, asa-numitele „drepturi ale copiilor si principiile de afaceri” impreuna cu UNICEF, Fondul Natiunilor Unite pentru Copii. Unul dintre aceste principii este, de exemplu: Companiile nu ar trebui sa puna in pericol sanatatea copiilor cu produsele si publicitatea lor.
Protest impotriva producatorului farmaceutic Glaxo-Smith-Kline la conferinta SIDA 2004: grupul este controversat in multe domenii (AP)
Dar cum justifica „Salvati copiii” faptul ca inca lucreaza in comun in domeniul sanatatii in tarile in curs de dezvoltare cu gigantul farmaceutic Glaxo-Smith-Kline – cu o companie care a trebuit sa plateasca o amenda de trei miliarde de dolari pentru lipsa de scrupule a pus in pericol sanatatea copiilor? „Salvati copiii” nu era pregatit pentru un interviu. Intr-o declaratie scrisa, organizatia scrie:
“Recunoastem ca lucrul cu o companie farmaceutica precum GSK implica riscuri. Cu toate acestea, credem ca beneficiile depasesc beneficiile. Datorita acestui parteneriat, putem face multe pentru cauza noastra pentru a ajuta copiii”.
„Salvati copiii” coopereaza si cu companii alimentare – inclusiv Mondelez, Pepsico si Unilever. Dar aceste companii incalca si orientarile Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) sustinute de „Salvati copiii”. In conformitate cu aceasta, companiile nu ar trebui sa faca publicitate destinate copiilor daca alimentele publicitate acolo contin niveluri ridicate de grasimi saturate, grasimi trans periculoase, zahar si sare.
Companiile partenere incalca orientarile OMS
Companiile partenere ale „Salvati copiii” incalca aceste orientari – fara caracter juridic – OMS in multe tari din intreaga lume; de exemplu in India. O privire asupra reclamelor TV de acolo arata ca:
- Compania americana Mondelez incurajeaza familiile indiene si mai ales copiii mici sa consume ciocolata din gama sa de produse.
- Producatorul american Pepsico doreste ca elevii indieni cu varste cuprinse intre zece si doisprezece ani sa creada ca gustarile lor sarate si placerea cu cola fac parte dintr-un stil de viata racoros.
- In cele din urma, Unilever Group, care se angajeaza in favoarea sustenabilitatii, comercializeaza taitei instant in India ca fiind masa perfecta si pentru copii. Paste care nu contin aproape nimic – cu exceptia caloriilor, a grasimilor saturate, a nivelurilor extrem de ridicate de sare, a culorilor, a conservantilor si a aromelor; Fidea, care, printre experti, contribuie la obezitate, hipertensiune arteriala si diabet. Potrivit sondajelor efectuate de un institut de cercetare american, numarul diabeticilor din India s-a dublat mai mult intre 1990 si astazi.
La randul sau, „Salvati copiii” finanteaza proiecte de sanatate pentru copii din fonduri furnizate de Mondelez, Pepsico si Unilever. Cu alte cuvinte: In acest fel, ONG-ul ajuta corporatiile sa-si imbunatateasca imaginea, desi in acelasi timp aduc copiii din tarile sarace mai aproape de produsele alimentare si de lux, care sunt cel putin controversate din punct de vedere al sanatatii. Dar „Salvati copiii” nu vede aici un conflict de interese si explica:
“Salvati copiii promoveaza o dieta sanatoasa si echilibrata pentru copii si nu sustine niciun produs de la companiile alimentare. Interesele lor nu au niciodata prioritate fata de interesele copiilor pe care ii sustinem.”
Organizatia Oxfam, cu sucursale in 17 tari din intreaga lume si venituri de un miliard de euro pe an, este un luptator vehement pentru cei saraci din lume si un caine de paza social, un caine de paza critic care denunta activitatile daunatoare ecologic si social ale marilor corporatii.
De exemplu, Oxfam desfasoara din 2013 o campanie numita „In spatele marcilor”. Scopul acestei campanii a ONG-urilor este de a examina modul in care se descurca cele mai mari zece companii alimentare din lume in ceea ce priveste drepturile femeilor si ale muncii, indiferent daca respecta drepturile asupra terenurilor fermierilor sau cum se ocupa de protectia apei si a climei.
Cu toate acestea, Oxfam nu examineaza companiile alimentare in care acestea provoaca cele mai mari daune – si anume, in activitatea lor principala: Dupa cum arata studiile relevante, companiile indeamna oamenii din societatile sarace sa-si ia mancarea si bauturile, care sunt considerate daunatoare sanatatii, fara luarea in considerare a posibilelor consecinte: obezitate, diabet si boli cardiovasculare.
Oxfam evita anumite critici in campanii
Critica deschisa a cautarii profitului companiei ar pune cu siguranta in discutie nu numai metodele de marketing ale acestora, ci si – cel putin in unele cazuri – activitatile lor corporative in ansamblu. Evident, Oxfam evita astfel de critici in campania sa. De ce?
„Acum nu este doar ceva care a fost lasat deoparte pentru a proteja companiile, ci pentru a asigura coerenta muncii noastre. bandit400.ru Desigur, problemele nutritionale, obezitatea sunt o problema pentru oamenii saraci.
- the west
- anxietate
- radio europa fm
- digisport
- perdele si draperi
- romantic fm
- tei
- range rover
- litoralul romanesc
- omega 3
- tommy hilfiger
- huhurez.com
- 150 euro in lei
- image search
- jordan 1 mid
- canapele extensibile
- program penny
- huawei p20 lite
- directbooking
- autovit.ro
Dar ele nu sunt cauza saraciei, sunt o consecinta obisnuita a acesteia. “
De asemenea, organizatia de ajutor Oxfam trebuie sa accepte critici. (imagine alianta / dpa / Tim Ockenden / PA)
Acesta este motivul prezentat de Steffen KuBner, purtatorul de cuvant al Oxfam Germania. In acelasi timp, insa, organizatia ia si bani de la unele dintre companiile alimentare pe care Oxfam le critica: Coca-Cola a finantat proiectele Oxfam de apa de ani de zile. Grupul Unilever plateste pentru proiecte de igiena si apa in Thailanda, Cambodgia si Mexic. Dar, asa ca KuBner continua:
„Aceste colaborari nu schimba nimic in atitudinea noastra fundamentala critica fata de companii si ceea ce produc de fapt in termeni de efecte negative de mai multe ori.”
“Miliardele de impozite nu au fost platite. Si o fac din nou. Profesionistul paradis fiscal gatit, smecherul inteligent si smecherul inteligent al bilantului s-au intors. Planul lor este condus de lacomie. este urgent nevoie “.
De la inceputul anului 2016, Oxfam desfasoara o campanie pe scara larga impotriva evaziunii fiscale. Rapoartele despre aceasta campanie sunt spectaculoase. Cu toate acestea, ele evita sa precizeze activitatile companiilor individuale – activitati precum cele ale grupului britanic de consultanta PriceWaterhouseCoopers.
Evazistii fiscali stau in organizatii
La sfarsitul anului 2014, un denuntator a dezvaluit ca aproximativ 1.000 de companii multinationale au transferat profituri de cateva sute de miliarde de euro catre Luxemburg timp de zece ani. Punctul culminant: cu greu au platit taxe acolo. In multe cazuri, proiectantii acestui model de economisire a impozitelor au fost angajati ai PriceWaterhouseCoopers.
Pentru Margaret Hodge, membru al Partidului Laburist si presedinte al comitetului de finante din Camera Comunelor Britanica, compania actiona legal – dar reprobabila din punct de vedere etic:
“Aceasta este evaziunea fiscala la scara industriala. In viitor, ar trebui sa urmarim nu numai companiile care nu isi platesc impozitele, ci si consilierii”.
Rosalind Conway, director Oxfam America, a fost pana de curand si director PriceWaterhouseCoopers. Directorul Oxfam, Dabie Tsai, este inca un senior executiv la firma de consultanta KPMG, care este, de asemenea, acuzata ca a ajutat si a sustinut evaziunea fiscala pe scara larga. Iar Marjorie Scardino, membru al consiliului de administratie al Oxfam Marea Britanie, a fost seful grupului de edituri britanic Pearson intr-un moment in care, destul de legal, a transferat cateva sute de milioane de euro din profiturile generate in Marea Britanie in Luxemburg.
Exista un numar remarcabil de suspecti de evaziune fiscala asupra organelor de supraveghere ale Oxfam – o organizatie care se angajeaza sa critice evaziunea fiscala. Dar si Steffen KuBner de la Oxfam Germania are o explicatie pentru acest lucru:
„Aceste personalitati nu fac parte din comitetele Oxfam ca reprezentanti ai companiilor lor. Oxfam este o organizatie independenta. Si are un obiectiv clar: o lume dreapta, fara saracie. Are si anumite principii. Si acesti membri ai comitetului se angajeaza sa respecte toate aceste principii. . “
Indiferent de legaturile stranse ale Oxfam cu diferitele corporatii, nu se cunosc anomalii ca Oxfam este in mod hotarat sa critice corporatiile sau chiar sa suprime aceste critici pe plan intern.
„Salvati copiii” este complet diferit: aceasta organizatie a criticat aproape niciodata o companie cu care lucreaza. Exista, de asemenea, indicii conform carora critica unor donatori importanti a fost suprimata din instructiuni interne.
Cooperarea a schimbat ONG-urile
Economistul canadian Genevieve Lebaron este convins ca cooperarea cu corporatiile multinationale a schimbat fundamental organizatiile neguvernamentale precum Oxfam si „Salvati copiii”. Si nu numai gandirea si actiunea in ONG-uri s-au schimbat intre timp, ci si intreaga structura a acestora:
„Aceste organizatii s-au transformat in institutii care opereaza la nivel global. Sunt gestionate ca mari corporatii comerciale. Angajatii subordonati, in special stagiarii si voluntarii, nu au niciun cuvant de spus; strangerea de fonduri este complet comercializata. Aceste organizatii se considera acum in mare masura drept companii comerciale – si nimic mai mult ca organizatii radicale, structurate democratic. “
„Salvati copiii” are astazi 14.000 de angajati permanenti in intreaga lume; la Oxfam sunt 5.000. Si in timp ce stagiarii si voluntarii lucreaza adesea gratuit, sefii primesc salarii similare cu cele ale sefilor industriali.
„Salvati Copiii International”, finantat prin donatie, ii plateste sefului sau, fostul prim-ministru danez Helle Thorning-Schmidt, putin sub 345.000 USD anual. Raymond Offenheiser, seful Oxfam America, finantat prin donatii, castiga – potrivit unui sondaj realizat de „Charity Monitor” american – 458.000 de dolari pe an.
ONG-urile Oxfam si „Salvati copiii” fac parte din numeroase comitete care sfatuiesc organizatiile ONU, precum Organizatia Mondiala pentru Alimentatie FAO si Organizatia Mondiala a Sanatatii OMS. Prin urmare, nu se poate exclude in niciun caz faptul ca influenta corporatiilor asupra ONG-urilor ar putea fi transmisa diferitelor institutii ale Natiunilor Unite.
In influentul „Comitet pentru securitatea alimentara mondiala” al FAO exista deja tot atatea corporatii multinationale si fundatii corporative reprezentate ca ONG-uri. Acest lucru este confirmat de Biraj Patnaik, seful „Campaniei pentru dreptul la hrana” indian, care este si membru al comitetului:
„Intre timp, sefii fundatiilor private au aproape acelasi statut ca si presedintii de stat din acest organism. Prin urmare, ei pot influenta politica FAO mult mai mult decat organizatiile societatii civile. Cu puterea pura a banilor lor, fundatiile influenteaza politica sociala intr-un anumita directie. “
Acelasi lucru se aplica politicii Organizatiei Mondiale a Sanatatii OMS, o institutie a ONU care dezvolta strategii globale impotriva bolilor infectioase, a cancerului si a bolilor legate de dieta, cum ar fi diabetul. OMS finanteaza doar 20% din bugetul sau din contributii obligatorii din partea statelor membre ONU. Trebuie sa genereze 80% din cheltuielile sale din donatii, care sunt majoritatea alocate de donatori.
Concluzia este evidenta: cei care dau bani pot influenta munca OMS. O privire scurta asupra listei donatorilor este suficienta: compania farmaceutica Glaxo-Smith-Kline mentionata anterior, de exemplu, a transferat voluntar mai multi bani catre OMS anul trecut decat membrii bogati ai OMS Germania. www.betfilm.net
