Multi dintre noi ne gandim la „zona de confort” ca la o relicva a psihologiei motivationale din anii ’80 si o linie de etichete pe afisele branzeturi „care ajung la succes”. Dar, de fapt, zona de confort este un concept psihologic util care va poate ajuta sa imbratisati riscurile si sa faceti schimbari in viata dvs. care pot duce la o crestere personala reala.

Zona de confort, asa cum este definita de Lifehacker, este un „spatiu comportamental in care activitatile si comportamentele tale se incadreaza intr-o rutina si un model care minimizeaza stresul si riscul” – cuvintele operative aici fiind stres si risc. In zona noastra de confort, exista un sentiment de familiaritate, securitate si certitudine. Cand iesim in afara zonei noastre de confort, ne asumam un risc si ne deschidem catre posibilitatea de stres si anxietate; nu suntem foarte siguri ce se va intampla si cum vom reactiona.

Publicitate

Am ajuns sa vedem stresul ca pe un cuvant murdar – si din motive intemeiate – dar un pic de stres sanatos poate actiona de fapt ca un catalizator pentru crestere si poate oferi o motivatie puternica de a actiona.

In zonele noastre de confort, in general, exista putin stres. Potrivit unei teorii, termenul de zona de confort a aparut cu referire la zona de temperatura (67 pana la 78 de grade) in care ne simtim cel mai confortabil si nu ne simtim nici fierbinti, nici reci. Psihologic, zona noastra de confort este locul in care ne aflam cel mai mult acasa.

In timp ce ramaneti in zona dvs. de confort poate rezulta o performanta constanta si constanta, iesirea din zona dvs. de confort intr-o sarcina noua si provocatoare poate crea conditiile pentru o performanta optima. Gandeste-te la asta: ai facut vreodata ceva de care ai fost cu adevarat mandru cand erai in modul pilot automat?

„Intr-o lume din ce in ce mai competitiva, precauta si accelerata, cei care sunt dispusi sa isi asume riscuri, sa iasa din zona lor de confort si in disconfortul incertitudinii vor fi cei care vor culege cele mai mari recompense”, scrie Margie Warrell in Forbes.

Publicitate

Iata de ce ne straduim sa iesim in afara zonelor noastre de confort – si cum putem beneficia atunci cand o facem.

Suntem conectati pentru a cauta confort, motiv pentru care este atat de greu sa-l lasam sa plece.

Oamenii sunt creaturi de confort. Zona noastra de confort este starea noastra naturala, neutra – un loc in care stresul si anxietatea sunt minime, unde stim ce urmeaza si putem planifica in consecinta.

Publicitate

Nu este nimic in neregula daca te afli in zona ta de confort, cu exceptia cazului in care te simti prea confortabil si incepi sa te retii in loc sa te provoci sa inveti, sa cresti si sa incerci lucruri noi.

“A fi usor inconfortabil, indiferent daca este sau nu la alegere, ne poate impinge sa atingem obiective pe care nu le-am crezut niciodata ca ar putea. Dar este important sa ne amintim ca nu trebuie sa ne provocam si sa fim productivi tot timpul”, asa cum a spus Alina Tugend in New York Times. “Este bine sa iesim din zona noastra de confort. Dar este, de asemenea, bine sa putem sa ne intoarcem inapoi”.

Provocarea te poate ajuta sa te performezi la varf.

Pasul in afara zonei de confort este un factor important si aproape universal in cresterea personala. Cum ne putem astepta sa evoluam in viata si in cariera daca ne tinem doar de obicei si rutina? A ajunge la noi culmi implica riscul de a incerca ceva la care s-ar putea sa nu reusim.

O mica anxietate ne poate ajuta sa performam la varf, au descoperit psihologii – cu alte cuvinte, atunci cand ne provocam, avem tendinta de a ne ridica la inaltime.

Sa ne asumam riscuri este ceea ce ne ajuta sa crestem.

In calitate de copii, suntem persoane cu risc natural. Dar pe masura ce imbatranim si invatam sa ne temem de esec, incepem sa ne oprim si sa incercam mai putine lucruri noi.

Acest lucru are un cost ridicat pentru potentialul nostru extraordinar de crestere si transformare pe tot parcursul vietii. lip48.ru

„Platim un pret mare pentru frica noastra de esec”, a scris autorul John Gardner in Self-Renewal .



  • dasweltauto
  • dpd
  • cristoiu blog
  • mesaje de dragoste
  • programul
  • fleshscores
  • parfumuri
  • anca turcasiu
  • meteo arad
  • drpciv examen auto
  • porofessor
  • utorrent download
  • penny board
  • dacia
  • vmzona
  • instagram downloader
  • range rover
  • program protv azi
  • pro tv online
  • maine





“Este un obstacol puternic in calea cresterii. Asigura ingustarea progresiva a personalitatii si impiedica explorarea si experimentarea. Nu exista invatare fara dificultati si bajbaiala. Daca doriti sa continuati sa invatati, trebuie sa continuati sa riscati esecul – viata. Este la fel de simpla ca asta “.

Publicitate

Incercarea de lucruri noi te poate face mai creativ.

Creativitatea este innascuta riscanta – atunci cand impartasim munca creativa, ne deschidem catre vulnerabilitate si posibila respingere. In acelasi timp, riscul de esec creste posibilitatea unei mari realizari creative.

„Creativele esueaza si cele foarte bune esueaza des”, a scris contribuitorul Forbes, Steven Kotler, intr-o lucrare despre Einstein.

Iesirea din zona de confort chiar si o data face mai usor si mai probabil sa o faceti din nou. Caz de caz: cercetarile din 2012 au constatat ca studierea in strainatate a dus la cresterea creativitatii studentilor. Studentii care au petrecut un semestru in Spania sau Senegal au obtinut un scor mai mare la doua teste diferite de creativitate decat studentii care nu au studiat in strainatate.

Devenind o persoana care isi asuma in mod regulat riscuri calculate, te provoca si incearca lucruri noi, vei cultiva deschiderea spre experienta, una dintre ceea ce este cunoscut in psihologie drept „trasaturile de personalitate„ cele cinci mari ”. Deschiderea spre experienta – care se caracterizeaza prin calitati precum curiozitatea intelectuala, imaginatia, interesele emotionale si fanteziste si un impuls de a explora vietile interioare si exterioare – s-a dovedit a fi cel mai bun predictor al realizarilor creative.

Adoptarea de noi provocari va poate ajuta sa imbatraniti mai bine.

Zonele noastre de confort tind sa se micsoreze pe masura ce imbatranim – dar daca putem continua sa le extindem, ne vom deschide spre o mai mare implinire si o bunastare imbunatatita pe masura ce imbatranim.

Un studiu din 2013 a constatat ca invatarea unor abilitati de viata noi si exigente, mentinand in acelasi timp o retea sociala puternica, ne poate ajuta sa ramanem psihici pe masura ce imbatranim.

„Constatarile sugereaza ca angajamentul in sine nu este suficient”, a declarat cercetatorului principal al studiului Denise Park, psiholog la Universitatea din Texas, pentru Asociatia Psihologica Americana. „Cele trei grupuri de invatare au fost impinse foarte greu pentru a continua sa invete mai mult si sa stapaneasca mai multe sarcini si abilitati. Numai grupurile care s-au confruntat cu provocari mentale continue si prelungite s-au imbunatatit. ”

Dar nu te impinge prea departe.

Publicitate

Un experiment celebru efectuat pe soareci in 1908 de Robert M. Yerkes si John D. Dodson a constatat ca stimularea ar putea imbunatati performanta, dar numai intr-o anumita masura. Performanta a fost imbunatatita pana la nivelul „anxietatii optime” – dincolo de acel nivel, a existat prea mult stres si performanta a scazut. Ceea ce se numeste acum „Legea Yerkes-Dodson” se refera la curba de performanta care atinge varful la punctul de anxietate optima si scade atat cu prea putina, cat si cu prea multa anxietate.

„Cand cerintele devin prea mari pentru a ne rezolva, atunci cand presiunea ne copleseste, prea mult de facut cu prea putin timp sau sprijin, intram in zona stresului rau”, scrie autorul Daniel Goleman in Psychology Today. „Chiar dincolo de zona optima din varf sau de arcul de performanta, exista un punct de bascul in care creierul secreta prea multi hormoni de stres si incep sa interfereze cu capacitatea noastra de a functiona bine, de a invata, de a inova, de a asculta si pentru a planifica eficient. “

In mod clar, prea mult stres si anxietate pot fi paralizante. Stresul reduce productivitatea si inabuse creativitatea – ca sa nu mai vorbim de contributia la o serie de probleme de sanatate fizica si mentala. new-york.rus-ads.com